(004) 021 315 56 78 Luni - Duminica, 09.00 - 19.00
Acasa
Bilete
Harta site Contact     Instagram       
 



STIRI DIVERSE MEDIA
 04.06.2019 - Maestrul Alexandru Arsinel implineste azi 80 de ani. Articole si emisiuni dedicate artistului apreciat de generatii de romani!
 01.06.2019 - Alexandru_Lulescu ,nascut de Ziua Copilului, cel mai longeviv umorist, a fost sarbatorit, de colegii lui, la Teatrul de Revista
 27.03.2019 - Actorii din lumea intreaga sarbatoresc Ziua Mondiala a Teatrului! La Multi Ani tuturor iubitorilor de Teatru si slujitorilor acestuia!
 02.03.2019 - Vasile_Muraru merge in fiecare primavara in Moldova, sa puna un martisor pe mormsntul fostului coleg de scena, Nae Lazarescu (Libertatea.ro)
 01.02.2019 - Valentina_Fatu Patrascu interviu: Se implinesc 5 ani de cand colaboreaza cu Vasile Muraru (Libertatea.ro)
 28.01.2019 - Nepotii lui Tanase, satira politica pentru oameni mari. Primul spectacol muzical romanesc de revista jucat de copii, la Teatrul Constantin Tanase (Libertatea.ro)
 26.01.2019 - Teatrul de Revista la Ateneul din Iasi `Ca la Tanase`, in compania indragitilor actori Alexandru Arsinel, Vasile Muraru, Valentina Fatu si Ana Maria Donosa!


TRCT CENTRUL DE PRESA
Nume Pct
1.Alexandru_Arsinel 80 de ani de viata Spectacol aniversar FOTO  
2.TEATRUL de REVISTA `C-tin Tanase` Bucuresti va invita la NOAPTEA MUZEELOR 2019  
3.Ziua_Mondiala a Teatrului, initiativa Institutului International de Teatru din 1961  
4.Campania Nationala Uniter `Artistii pentru artisti` Spectacole si Ambasadori  
5.Gala SENIORILOR de 5 STELE, eveniment CSMB 2019  
6.Teatrul de Revista `C-tin. Tanase` si activitata sa in Presa 2015-2018  
7.TRCT Cronici, Recomandari, Testimoniale, Recenzii  
8.GALERIE VIDEO  
9.GALERIE FOTO SPECTACOLE  
10.TRCT PARTENERI  
11.TRCT PREMII, DISTINCTII, DIPLOME  
12.ISTORIC ARHIVA DE AUR  
13.Alexandru_Arsinel Articole in Presa 2013-2019  
14.Vasile_Muraru Articole in Presa 2010-2019  
..continua..


TRCT ECHIPA ARTISTI
Nume Pct
1.Echipa Artisti, Actori la TRCT  
2.Echipa Solisti, Interpreti la TRCT  
3.Artisti Invitati in Spectacole  
4.Echipa Ansamblului de Balet  
5.Echipa Regizori, Scenografi  
6.Echipa Orchestrei TRCT  
7.Echipa TRCT Biografii, CV  
..continua..

Contact Webmaster
       


Home/Prima pagina Subiect precedent   | Subiect urmator  

Alexandru_Arsinel Interviu in Revista Omenia: `Pensionarii reprezinta o forta formidabila` 11.01. 2016.Media


Bilete spectacole

Reddit
Digg It
Tumblr


Alexandru Arsinel Interviu in Revista Omenia:
11.01.2016
Pensionarii reprezinta o forta formidabila, nimeni n-ar cracni in fata noastra`

Uneori comedia este arma cea mai subtila si mai eficienta în lupta cu moravurile, cu minciuna, hotia, cu ridicolul salbaticiei, iar cei care o mânuiesc merita toate aplauzele noastre.
Este si cazul maestrului Alexandru Arsinel, actorul deplin si directorul Teatrului de Revista “Constantin Tanase”. Asemeni ilustrului sau înaintas, al carui nume îl poarta teatrul de revista, domnul Alexandru Arsinel ne dezvaluie în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei noastre, o alta latura a personalitatii sale complexe.
Ne-am obinsuit cu Alexandru Arsinel – actorul!
Pus mereu pe glume, un remediu perfect pentru starea de lucruri actuala. Noi, în cele ce urmeaza, va prezentam omul Alexandru Arsinel.
Omul caruia nu-i este indiferenta soarta tarii sale, a vârstnicilor ei, a viitorului pe care trebuie sa-l cladim pentru copiii si nepotii nostri.

REP: Maestre Alexandru Arsinel, cât de lung a fost drumul de la Dolhasca si pâna pe Calea Victoriei?

Alexandru Arsinel:
A fost un drum lung, foarte lung, în primul rând imprevizibil, pentru ca n-am stiut ca o sa-l strabat. Totul a venit prin acumularea multor întâmplari si factori. A fost un destin condus, probabil, de o mâna nevazuta, un destin condus de evenimentele prin care am trecut, întâmplari care mi-au purtat pasii cu sau fara voia mea, prin diferite locuri, am întâmpinat fel si fel de obstacole… Si asa m-am trezit, deodata, la o scoala care, pâna la urma, avea sa ma aduca pe Calea Victoriei.
Am terminat Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “Ion Luca Caragiale” din Bucuresti, în 1962, dupa care am fost repartizat la Târgu Mures împreuna cu majoritatea colegilor promotiei mele. Îi amintesc aici pe Constatin Diplan, Camelia Zorlescu, Harry Baranga, Ion Fiscuteanu si multi altii. Acolo am înfiintat sectia româna a Teatrului Maghiar de Stat din Târgu Mures. Întors în București, în 1964, m-am trezit în fața unui teatru… și așa am ajuns pe Calea Victoriei. Imaginea aceasta este simbolicã pentru mine: drumul unui copil din Dolhasca, care a trecut prin toate vicisitudinile vremurilor în care a trãit și a reușit prin muncã și prin forțele proprii, prin noroc și poate și un pic de talent sã ajungã pe Calea Victoriei nr. 33.

REP: Maestre Arșinel, de ce teatrul de revistã?

Alexandru Arsinel:
Tot printr-o întâmplare. Cum vã spuneam, în 1964 am venit în București, la doi ani dupã ce am terminat facultatea, iar Teatrul “Constantin ãnase” a fost singurul teatrucare avea concurs și am zis cã pentru un an de zile pot sã vin aici, pentru ca dupã
aceea, când se ivește ocazia, sã mã transfer în altã parte. Pe atunci era foarte greu sã intri și sa rãmâi în București, dacã nu aveai buletin, nu aveai serviciu.
Dar, am rãmas! Am prins drag de acest gen de teatru și nu am mai plecat, nici atunci când am obținut un succes foartema re la Teatrul Național cu personajul Prisapkim, din piesa “Ploșnița” de V. Maiacovski.
Atunci când maestrul Radu Beligan “m-a invitat sã traversez strada”, n-am putut renunța la acest teatru atât de minunat și de românesc. Au trecut de atunci 51 de ani…

REP: Cum se împacã vocația și cariera de artist cu cea de manager de teatru?

Alexandru Arsinel:
Sã știți cã diferența e foarte micã. În loc sã locuiesc acasã, locuiesc la teatru. Adicã, mi-am luat gândul cã trebuie sã mai ajung și pe acolo, poate doar așa seara, sã mã culc. Mi-a plãcut sã stau în teatru, în “casa” asta mi-a plãcut sã-mi bag nasul unde nu-mi fierbe oala, sã mã implic în toate nevoile teatrului de revistã, pentru cã, în general, dintotdeauna teatrul a fost bântuit de nevoi. Toate teatrele, nu numai cel în care lucrez eu, și pot sã vã spun cã nu mi-a fost foarte greu, moștenind de la tata și de la mama un dezvoltat simț gospodãresc. Mereu am vazut ce nu merge sau ce ar putea sã nu meargã, mai repede decât alții. Și, tot bãgându-mã așa, la un moment dat, n-am mai putut sã refuz conducerea teatrului, care mi se tot oferise de câteva ori. Dar, când am vãzut cã s-au “pornit” sã desființeze grãdina Boema, cã ni se ia sediul de pe Batiștei, sala Victoria, mai aveam sala Savoy și Grãdina de Varã Herãstrãu într-o stare jalnicã… Așa cã am acceptat acest post și m-am implicat, iar acum avem aici, la Savoy, una dintre cele mai frumoase sãli, în Herãstrãu, la fel. Cât timp sediul de aici a fost în renovare, noi am jucat în Centrul Vechi, la Rapsodia. În starea în care era acea salã nu se putea juca, așa cã tot noi am reparat-o și i-am redat strãlucirea.

REP: Dacã ar trebui sã faceți un bilanț al activitãții dumneavoastrã de manager, cu bune și cu rele, cum ar arãta?

Alexandru Arsinel:
Pentru ce n-am reușit sã fac nu sunt eu de vinã, pentru cãam cerut sã fac. Ce am reușit sã fac se poate vedea. De din partea șefilor noștri, mã refer la primarii Bucureștiului, pe care i-am prins de-a lungul anilor de când am fost și sunt manager.
De unii am fost sprijinit mai mult, de alții mai puțin, iar câțiva, la un moment dat, își dãdeau seama cã sunt prea des la ei în birou și îmi spuneau:
“Mai lasã-mã în pace, iarãși ai venit?” Nu am inventat eu probleme, de fiecare datã s-a dovedit cã n-am cerut degeaba.
Consolidarea acestei clãdiri în care funcționeazã Teatrul de Revistã “Constantin Tãnase” nu s-ar fi fãcut fãrã insistențele mele. La primul cutremur mai puternic clãdirea s-ar fi prãbușit peste public!

REP: Ce bucurii și ce regrete ați adunat în întreagadumneavoastrã activitate pe scenã și nu numai?

Alexandru Arsinel:
Bucurii am avut multe, pentru cã am avut enorm de multe întâlniri cu publicul. De fapt, e partea cea mai frumoasã, mai curatã, mai nepoluatã în relațiile mele cu lumea exterioarã.
În particular, am întâlnit oameni minunați, cel puțin în ultimii ani, cu operațiile pe care le-am avut. Am descoperit adevãrata fațã a medicinei românești, avem doctoriextr aordinari. Faptul cã m-au pus pe picioare, operațiile, dintre care una cel puțin capitalã, mi-au schimbat total percepția.
Am întâlnit și oameni cu caractere mizerabile, care au inventat multe povești neadevãrate pe seama mea, cãrora odatã aruncate pe piațã cu greu le mai faci fațã. Aceste povești, chiar dacã se dovedesc cã sunt nişte porcãrii, nu ai cum sã le mai îndrepți. Oricât m-aș da eu zmeu și aș afirma cã puțin îmi pasã, nu e adevãrat, mã afecteazã, mai ales când încerci într-un fel sau altul sã îți faci bilanțul și sã te întrebi cu ce te desparți de aceastã lume.
Ce am fãcut eu, ce am realizat? Sigur cã am realizat lucruri minunate: am o familie, am copii, am nepoți, un teatru în care lumea întreabã la casa de bilete
dacã joacã Arșinel. Revin și spun cã acești “murdãraci” fac foarte rãu societãții românești și așa destul de rãnitã și umilitã de cei care au furat de au stins.

REP: …Un discurs dur, domnule Arșinel. Aveți în acest sens un mesaj de transmis românilor?

Alexandru Arsinel:
Poporul român a fost întotdeauna rãbdãtor! Sã nu mai fie rãbdãtor, sã nu mai accepte umilința, iar românii sã se lupte pentru crezul lor, sã se lupte nu la modul brutal, au la îndemânã multe mijloace ca sã corecteze societatea. Sã nu-i mai ierte pe aceia care îi trãdeazã, sã nu-i mai voteze a doua oarã, sã încerce sã curãțe aceastã societate…

Am vãzut toate marile uzine ale României pe timpul lui Ceaușescu, am jucat în ele, jucam pentru cã asta era menirea noastrã, pe gherghefuri, pe strunguri, am vãzut o industrie uriașã. Am revãzut-o acum, dupã 1989, rasã de pe fața pãmântului, furatã metru
cu metru. Am fi putut trãi de zece ori mai bine dacã am fi fost mai vigilenți. Ne-a trãznit Revoluția aia și ne-a amețit pe toți. Ne-am mulțumit cu niște salarii gratuite la început, cã nu munceam, dar salariul îl primeam. Șmecherie comunistã! Și, ne-am trezit, la un moment dat, cã suntem în fundul gol.
Îmi pare rãu pentru țara asta pe care o iubesc enorm. Pentru þara aceasta aproape mi-am obligat copii sã rãmânã aici, sã munceascã aici. Câteodatã am sentimentul cã am fãcut rãu. Dar, asta e viața! Sã tragã și ei cum am tras și eu: de la Dolhasca pânã pe calea Victoriei!

REP: Domnule Alexandu Arșinel, sunteți un bun exemplu de om activ! Ce sfat le dați persoanelor vârstnice, care odatã ieșite la pensie se rup de orice fel de activitate, se plafoneazã. Cum sã îmbãtrâneascã activ? Unul din obiectivele majore ale Federației Naționale “OMENIA” a Caselor de Ajutor Reciproc din România este și acest deziderat…

Alexandru Arsinel:
Da, sunt un om activ, la cei 76 de ani ai mei. Dacã veneai la șase jumãtate dimineața mã gãseai aici. Eu și cu portarii deschidem teatrul. Cât despre pensionari, ei trebuie sã realizeze ce forțã umanã reprezintã lumea pensionarilor.
Dacã s-ar organiza, și-ar impune punctele de vedere. Persoanele vârstnice trebuie sã-și aleagã în frunte oameni care sã se batã cu adevãrat pentru ei, nu sã mimeze cã se luptã pentru pensionari. Ei reprezintã o forțã formidabilã. Știți ce înseamnã un million de pensionari din cei cinci milioane câți suntem? N-ar crâcni unul în fața noastrã, a pensionarilor. Sã nu se resemneze! Știți câte s-ar putea face pentru ei, câte case de odihnã, sanatorii etc.? I-am obliga pe guvernanți, pentru cã reprezentãm o forțã votantã și determinantã. Asta ar trebui sã facã, sã lupte.

Sã lãsãm Cișmigiul, sau dacã ne adunãm în Cișmigiu, sã ne punem la punct niște planuri de atac în care nu cerem mult, dar cerem sã trãim civilizat și demn. De ce nu ies eu la pensie și mulți ca mine muncesc: pentru cã au copii, au nepoți, care nu au din ce sã trãiascã, nu au casã, nu au serviciu. Pensionari, nu vã lãsați cumpãrați!

REP: Cum stãm cu solidaritatea între generații. Mai existã așa ceva în societatea româneascã?

Alexandru Arsinel:
Nu cred cã mai suntemsolidari pe fondul actual în caremizeria bântuie, când invidia a cãpãtat dimensiuni mari,asta se întâmplã din cauza sãrãciei… Oamenii nu se mai privesc cu compasiune. Noi, între noi, generația noastrã, unii au fãcut averi, alții au rãmas sãraci. Ce trebuie sã urmãrim însã este ca sã nu pierdem generația tânãrã. Noi investim în ei, în tineri, îi trimitem și îi ținem în școli, iar într-o zi dispar. Te iau, te îmbrãțișeazã și pleacã! Nu știu dacã e bine pentru țara asta!

REP: Maestre Alexandu Arșinel, la un total de 5,3 milioane de pensionari, aproximativ 2,3 milioane au pensie sub 800 de lei. Se poate trãi cu acești bani?

Alexandru Arsinel:
Da, se poate. Dacã ei trãiesc înseamnã cã se poate. Problema este cum se trãiește cu acești bani? Acești oameni nu mai au liniștea zilei de mâine, nu se pot relaxa o clipã.
Imaginați-vã un dialog: “Draga mea, hai sã mergem la un film sau la un spectacol de teatru”. Apoi stã și socotește transportul, metroul, douã bilete…”N-ar fi mai bine sã luãm un kilogram de carne?” Asta este situația acestor pensioanari. Sper doar cã frecușul dintre opoziție și putere sã nu ducã la puseuri de mizerie mult mai mari, mai ales cã suntem o țarã foarte vizatã de primejdii. Este și cazul artiștilor pensionari, care ne-au bucurat o viațã întreagã, iar acum sunt pierduți în uitare și în sãrãcie… Aici societatea ar trebui…
Ah, dar câte n-ar trebui societatea sã facã, ar trebui sã-i apere pe artiști. Ei au reprezentat niște repere. Lumea se uitã la artiști, nu trebuie sã-i lași sã umble cu hainele peticite, trebuie sã-i ajuți sã-și menținã cât de cât moralul și mândria.
Foarte puțin se face pentru acești oameni. Chiar și noi, UNITER-ul și celelalte asociații suntem un pic prea egoiști.Ne-am dat seama de pericolul care ne paște odatã ajunși la pensie și tragem mai mult pentru noi. Dar, de multe ori suntem folosiți precum carne de tun în alegeri, pentru propagandã. Ne pupãm cu toți politicienii, ne iubim, primim și o fripturã, un cozonac și dupã aia uitã de noi.

REP: Un gând despre partenerii dumneavoastrã de scenã și despre viitor…

Alexandru Arsinel:
Partenerii mei de scenã sunt toți, de la mașinişti, recuziter, electrician și pânã la omul de lângã tine cu care apari în fața publicului, lângã care ai trãit și ai jucat o viațã întreagã. Partenerul meu este marele public! Nici nu vã dați seama câtã dragoste, prietenie, câtã atenție sub formã de gesturi, atingeri, primim în lumea asta. Dupã 1989 am fost invitați în mai toate comunitãțile românești pe toate meridianele.
Din Canada pânã în Australia, Africa de Sud, America Latinã, în toatã Europa. Asta înseamnã când ai alãturi de tine un partener de nãdejde, solid, care nu te trãdeazã niciodatã. De aceea, eu, ca director, trebuie sã pregãtesc un nou proiect de management pentru urmãtorii ani. Îmi doresc foarte mult sã readuc în practica teatrului de revistã conceptul “Români pentru români”.
A consemnat: Jurnalist Ionuț CRIVÃȚ
DETALII SPECTACOLE CLICK PE SECTIUNEA DORITA

Bilete

Program

Media

CronMed

Distributie

Foto

Video


  • Alexandru Arsinel Interviu in Revista Omenia: `Pensionarii reprezinta o forta formidabila`

  • Alexandru Arsinel Interviu in Revista Omenia: `Pensionarii reprezinta o forta formidabila`

  • Alexandru Arsinel Interviu in Revista Omenia: `Pensionarii reprezinta o forta formidabila`


Imagine
Alexandru Arsinel Interviu in Revista Omenia: `Pensionarii reprezinta o forta formidabila`
Alexandru Arsinel Interviu in Revista Omenia: `Pensionarii reprezinta o forta formidabila`
Alexandru Arsinel Interviu in Revista Omenia: `Pensionarii reprezinta o forta formidabila`
Alexandru Arsinel Interviu in Revista Omenia: `Pensionarii reprezinta o forta formidabila`

    Pagina 1 din 1   


Alte articole similare


Bilete spectacole

Home/Prima pagina Subiect precedent   | Subiect urmator Top



Alexandru_Arsinel si Stela Popescu, va invita la lansarea cartii `O pereche fara pereche` la BRASOV 26.05.2015

ALEXANDRU_ARSINEL Spectacole FOTO, INTERVIURI

TRCT Spectacole Program Repertoriu




 Teatrul Constantin Tanase



Termeni si conditii  |  Contact  |  Harta website

 

Teatrul de Revista `Constantin Tanase` este o Institutie de Cultura a Primariei Municipiului Bucuresti.
  © TeatrulTanase.ro 2008 - 2019




       
Search/ Cauta in site

Nume actori, spectacole
Foto, Video
Articole media