A fost asistentul regizorului Calvin McClinton la realizarea musicalului `Little Shop of Horrors` de Howard Ashman, a spectacolelor `Before Breakfast` de Eugene O`Neill si `Godspell` de John Michael Telebak si Stephen Schwartz. Mai mult, Cezar a cochetat si cu muzica în spectacolul concert Tales from Romania, organizat de Kent State University School of Theatre and Dance, Fundatia de Teatru Muzical McClinton si Kent State University Museum.

A fost interpret în `Wrightsville Renewal Festival`, Covington-Virginia SUA (2006 si 2008) si în spectacolele teatral-muzicale `A Taste of Romania` `I Do ! I Do !` de Tom Jones si Harvey Schmidt si `Images of Romania` si a sustinut propriul sau concert `My Own Broadway`, fiind si un talentat cantaret. A montat spectacole la Teatrul National `Vasile Alecsandri` Iasi (`Cabotinul` de John Osborne, 2001 si `Tectonica norilor` de José Rivera-2007), la Teatrul National `Mihai Eminescu` Timisoara (`Divanul persian`, un musical de Octavian Sava si Marius Teicu, 2002), la Teatrul `George Ciprian` din Buzau (O noapte furtunoasa` de I.L.Caragiale, 2003) sau la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt (`Fason de înger`, spectacol coupé bazat pe textele Incomparabilul Nakonecinikov si Douazeci de minute cu îngerul de Alexandr Vampilov).

Cele mai dragi spectacole pe care le-a pus în scena apartin genului sau preferat, musicalul. În 2005 a început colaborarea cu Teatrul de Revista `Constantin Tanase` prin punerea în scena a comediei muzicale `Parfum de Mitica` de Aurel Storin si Nicolae Caragia. Doi ani mai tarziu, directorul teatrului, actorul Alexandru Arsinel îi oferea din nou posibilitatea de a regiza `OK, Melody` un concert spectacol cu muzica live si Ansamblul de Balet al Teatrului.

`O superproductie muzicala de succes pe Broadway, poate fi vazuta în conditii similare la Londra, Paris, Tokyo, Berlin, Singapore sau Madrid, diferind doar limba prezentarii` - a tinut sa adauge Octavian Sava. `Cand decizi sa montezi Fantoma de la opera, Miss Saigon, Lion King sau Cat`s drepturile de autor includ textul, partiturile, scenografia, costumele si `caietul de regie`, pentru ca spectaculozitatea montarii face parte integranta din desfasurarea povestii. Pentru asemenea montari regizorul, împreuna colaboreaza de la bun început cu scenograful si coregraful. În cazul spectacolului `O premiera furtunoasa` - transferul muzical contemporan al clasicei `Nopti furtunoase`, structura muzicala a cantecelor, împartirea pe scene, gradarea actiunii, caracterizarea în plan verbal a personajelor, poarta amprenta gandirii regizorale în colaborarea cu partenerii mei de creatie`. Atu-urile scenariului prevestesc deja succesul de care se va bucura aceasta montare de tip `Broadway` premiera pentru care se repeta în paralel cu o alta, mult asteptata - `Aplauze, Aplauze` cu Stela Popescu si Alexandru Arsinel în regia maestrului Bitu Falticineanu. Aceasta este `pastrata` pentru Sala Savoy de pe Calea Victoriei, o sala superba în care Teatrul de Revista va reveni în curand dupa mai bine de cinci ani.

Oana GEORGESCU, PR Teatrul de Revista `Constantin Tanase"
Email: oanageorgescuro@gmail.com /oana_georgescu2003@yahoo.com
Mobil: 0722.434.986 / 0744.654.838 / 0766. 650.502
Foto: GABI BOHOLT

`O PREMIERA FURTUNOASA` dupa I.L.Caragiale ` despre conceptia regizorala

Este relativ complicat de discutat conceptia regizorala în cazul unui musical, si imediat explic de ce. Ar trebui sa încep prin a spune ca ideea unei comedii muzicale bazate pe `O noapte furtunoasa` de Caragiale îmi apartine, si ea s-a nascut în momentul în care montam versiunea `clasica` a acestei piese. Echipa de colaboratori pentru realizarea proiectului muzical - Octavian Sava si Marius Teicu, a fost creata în parte si la sugestia mea, sugestie venita ca urmare a unui succes anterior cu o montare a acestor doi minunati colaboratori. Ca preambul iata cum am motivat, împreuna cu domnul Octavian Sava, abordarea din perspectiva contemporana a subiectului:

Piesa `O noapte furtunoasa` sau `Numarul 9` a fost scrisa genial de I.L.Caragiale. Este foarte dificila transformarea replicilor mustoase si pline de haz ale autorului în cuplete sau cantece care sa egaleze proza lui spumoasa. În plus, s-ar putea ca primirea de catre critica a noului text, sa fie considerata derizorie, în raport cu opera originala, oricat de valoros ar fi musicalul. Ne-am propus însa folosirea unui procedeu de actualizare si reevaluare, mult uzitat de americani, în ce priveste transformarea unor mari lucrari din dramaturgia clasica. Cateva exemple: `Othello` a devenit un politist negru din New-York, `Regele Lear` e prezentat ca un fermier american care si-a împartit mosia celor trei fete ale sale, `Romeo si Julieta` sunt un american si o hispanica , etc. . Iar cel mai edificator exemplu, pe care am vrea sa-l urmam si noi, ar fi `Scorpia îmblanzita` devenita `Kiss me Kate`, la un teatru muzical, care repeta versiunea cantata si dansata a lucrarii, dar în viata lor particulara se petrec fapte asemanatoare cu cele din piesa.

Cam în acest fel am gandit transformarea `Noptii furtunoase` în `O Premiera furtunoasa`. Am respectat în linii mari intriga din comedia lui Caragiale într-un `aici si acum` dintr-un teatru de varietati care pregateste un spectacol muzical al faimoasei comedii. Personajele seamana cu eroii binecunoscuti, dar cu alte replici, în situatii echivalente unor situatii din zilele noastre.

Trebuie sa mentionez ca o superproductie muzicala de succes pe Broadway, poate fi vazuta în conditii similare la Londra, Paris, Tokyo, Berlin, Singapore, Madrid, etc. . diferind doar limba prezentarii. Cand decizi sa montezi `Fantoma de la opera`, `Miss Saigon`, `Lion King` sau `Cats` drepturile de autor includ nu numai textul si partiturile, ci si scenografia, eclerajul, costumele si `caietul de regie`, pentru ca spectaculozitatea montarii face parte integranta din desfasurarea povestii. Pentru asemenea montari regizorul (deseori si scenograful si coregraful) este antamat în echipa de creatori de cum începe sa fie construita povestea. În multe cazuri regizorul este cel care initiaza proiectul si îsi alege colaboratorii (exemplar în acest sens este Bob Fosse). În cazul în care regizorul este angajat dupa ce proiectul are deja forma si substanta din punct de vedere al derularii povestii dialogate si al muzicii, scriitorul si compozitorul au croit materialul conform unor retete care presupun o `regie` intrinseca. Oricum din momentul începerii repetitiilor pana la premiera absoluta, regizorul si coregraful determina rescrierea, adaugarea sau taierea anumitor parti din scenariu - forma finita a spectacolului poate fi modificata uneori de la primele reprezentatii din provincie pana la ajungerea pe Broadway si în functie de reactiile publicului.

In cazul comediei muzicale `O Premiera Furtunoasa` ` transferul muzical contemporan al clasicei `Nopti furtunoase` sau `Nr. 9` - didascaliile si de multe ori structura muzicala a cantecelor, împartirea pe scene, gradarea actiunii, caractzerizarea în plan verbal a personajelor, poarta amprenta gandirii regizorale în colaborarea cu partenerii mei de creatie. Revelatoare pentru CUM se vor întampla lucrurile este lectura textului de spectacol.

Ar mai fi totusi de adaugat ceva ce nu este implicit sau explicit presusupus de text. Întrebarea fundamentala pe care orice regizor `artist` (`artist` cu antonimul `meserias`) ar trebui sa o ridice. De ce acest text `aici si acum`?

Desi la distanta de generatii Romania din prisma lui Caragiale este neschimbata pana acum. Arivismul, credulitatea si onorabilitatea pot parea perimate ca si concepte sociale la modul strict (raportat la epoca) însa ele poseda un foarte mare coeficient de actualitate. În piesa lui Caragiale, averea jupanului atrage un anumit statut social care îl orbeste pe acesta si care presupune un fel de moralitate `imaculata` a familiei sale, precum si a criteriilor ` extrem de laxe ` a potentialului încuscririi sale. Furtuna se porneste cand aceste norme intangibile par a fi violate (de `bagabont`).

Microuniversul scenic din `O Premiera Furtunoasa` prezinta o imagine oglindita a acestor premise (cum scena este si ea o oglinda `deformatoare` sau `reformatoare` a realitatii) ` statutul personajelor este definit de lipsa de bani, `onorabila` este obtinerea acestora, iar arivistii sunt sponsorii care sfideaza orice regula a bunului simt si a artei prin simpla putere financiara. Atentatul la imagine (pentru Jupan/Director) ramane o premisa fundamentala a intrigii, diferenta este ca daca la Caragiale imaginea `onorabilului` snob Titirca era macar justificata de averea sa, Directorul si familia sa teatrala nu se pot lauda nici macar cu o zestre intelectuala.

Ca sa concluzionez, atu-urile scenariului promit mult ` personaje usor recognoscibile, unele cu trimiteri directe la `actori` ai scenei mondene contemporane, o intriga spumoasa, multe momente frumos construite de evadare în plan muzical coregrafic, geniul comic caragialian ca si context si pretext de maxima actualitate. Adaugînd vedetele teatrului ` în frunte cu Adriana Trandafir si invitatul special Valentin Teodosiu si know-how-ul echipei de realizatori pe care o conduc cu brio ` montatrea se anunta un eveniment de anvergura tip `Broadway`.

Cezar Ghioca, REGIZOR
Vineri, 19 martie la Sala RAPSODIA a Teatrului de Revista `CONSTANTIN TANASE` a avut loc la Premiera Oficiala a Comediei Muzicale `O PREMIERA FURTUNOASA` cu Adriana Trandafir si Valentin Teodosiu in rolurile principale (regia: Cezar Ghioca, muzica: Marius Teicu, texte: Octavian Sava si Cezar Ghioca). Au fost prezente numeroase personalitati din toate domeniile, gazde desavarsite fiind Directorul ALEXANDRU ARSINEL si VASILE MURARU (Director Artistic).
. . . . . . . (detalii aici)

Imagine

O PREMIERA FURTUNOASA /Click mai sus pe View All Images

Pagina 1 din 1

---

Home/Prima pagina

Previous/Precedent   Next/Urmator

Top