(004) 021 315 56 78 Luni - Duminica, 09.00 - 19.00
Acasa
Bilete
Harta site Contact            
 



STIRI DIVERSE MEDIA
 02.03.2019 - Vasile_Muraru merge in fiecare primavara in Moldova, sa puna un martisor pe mormsntul fostului coleg de scena, Nae Lazarescu (Libertatea.ro)
 01.02.2019 - Valentina_Fatu Patrascu interviu: Se implinesc 5 ani de cand colaboreaza cu Vasile Muraru (Libertatea.ro)
 28.01.2019 - Nepotii lui Tanase, satira politica pentru oameni mari. Primul spectacol muzical romanesc de revista jucat de copii, la Teatrul Constantin Tanase (Libertatea.ro)
 26.01.2019 - Teatrul de Revista la Ateneul din Iasi `Ca la Tanase`, in compania indragitilor actori Alexandru Arsinel, Vasile Muraru, Valentina Fatu si Ana Maria Donosa!
 24.01.2019 - Nepotii lui Tanase `Revista` NU are varsta ! Cum a luat nastere acest spectacol? Video Interviu Antena1 Pitesti
 23.01.2019 - Valentina_Fatu si Vasile Muraru Invitati la Kanal D Teo Show: An nou, proiecte noi, voci noi!
 20.01.2019 - Nepotii lui Tanase Pe urmele tatalui: fetita de doi ani a Andreei Balan s-a cerut pe scena teatrului! (Libertatea.ro)

Festivalul National de Interpretare FLORIN BOGARDO 23-25.11.2018 Spectacol  +++

Festivalul Concurs National `AURELIAN ANDREESCU` Regulament si Inscrieri (pana la 22.09.2018) +++

Festivalul iN MEMORIAM Aurelian Andreescu, (12.05.1942 - 22.07.1986), la Teatrul de Revista Tanase din 1965 +++

Festivalul National de Muzica Usoara `Aurelian Andreescu` Concurentii la Teatrul Revista Tanase 28-30.10.2016 +++

Festivalul Bucurestii lui Caragiale- Spectacole Teatrul de Revista `C.Tanase` pe Str. Franceza 28.06.2015 +++

Festivalul Comediei Romanesti FestCO editia a IX-a `O PREMIERA FURTUNOASA` 16.06.2011 +++

Festivalul `AURELIAN ANDREESCU` Concurs de Muzica usoara Premii si Laureati 06.12.2008 +++

Contact Webmaster
  

ARHIVA STIRI  «-»  2018 Articole, Interviuri
inapoi
Bilete
   Program



15.10.2018 - Festivalul de Umor de la Vaslui Arma condeiului `Constantin Tanase si armata` Articol Trustul de Presa MAPN
Constantin Tanase si armata



S-a tras cortina peste ediția din acest an a Festivalului Internațional de Umor Constantin Tănase. Ecourile lui nu s-au stins, ci continuă să lucreze cu sârg în inimile iubitorilor acestei arte ce înnobilează omul frumos. Dar, cine ar crede că ar putea exista vreo legătură între marele actor Constantin Tănase și armată?

Între teatrul de revistă bucureștean, care îi poartă azi numele, și viața cazonă interbelică, plină de restricții, lipsuri și greutăți. Iată că există o legătură strânsă, dezvăluită de mărturiile inedite, adunate cu râvnă între coperțile unei cărți de neobositul istoric de teatru, Aurel Storin. Un om pe care l-am cunoscut și care m-a fascinat pentru migala cu care a pus cărămidă pe cărămidă la construirea biografiei marelui comic.

Pentru că, așa cum amintea el, actorul este cărămida cu care se clădește edificiul teatrului de revistă. Comic, dramatic, satiric, mim, cântăreț, dansator-actorul de revistă întrunește toate condițiile unui actor total.

Odiseea apropierii lui Tănase de armată o aflăm dintr-un interviu acordat de el, în 1932, revistei Rampa:

„De câte ori veneau trupe de teatru în Vaslui, căutam prin toate mijloacele posibile să trag eu cortina, aceasta fiind pe vremea aceea cea mai mare fericire pentru mine; profitam de faptul că, înainte de spectacol, fanfara militară cânta vreo câteva marşuri în faţa intrării şi, când muzica termina, puneam şi eu mâna pe contrabas, mă băgam printre soldaţi şi aşa ajungeam pe scenă, lângă funia cortinei”.

A dorit să urmeze liceul militar, dar a fost respins tocmai la proba fizică, unde era bine pregătit. S-a făcut învățător și, o vreme, s-a împăcat cu prestigiul acestei meserii, însă chemarea lui era în altă parte.

La 19 ani se înscrie voluntar în armată. În amintirile sale, povesteşte că, în ciuda vieţii grele de ostaş, în cazarmă şi-a început adevărata carieră artistică, organizând primul teatru ostăşesc. Au fost trei ani plini, timp în care Tănase a pus în scenă – adică în sala de mese a regimentului – câteva spectacole, a început să cânte la corul de la Biserica Popa Tatu şi a frecventat reprezentaţiile de la Teatrul Naţional, visând la ziua când va primi şi el aplauze.

Când află de Conservator, se hotărăşte numaidecât să se înscrie, deși nu știa cum se va putea susține. Primește câțiva bani de acasă care s-au completat cu o sumă strânsă de ofițerii din regiment care îi prevedeau un viitor mare. La examen se prezintă îmbrăcat în singurele haine decente pe care le are. Nişte pantaloni şi o cămaşă din uniforma militară.

Se angajează apoi în armată, realizând că mizeria nu-l va ajuta în cariera pe care şi-a ales-o. Era, de-acum, actor şi plutonier. Avea, de fapt, mai multe atribuții prin cumul, cum am spune noi azi: grefier al comisiei de disciplină, elev la Conservator, comandant al pompierilor, ajutor al ofiţerului cu îmbrăcămintea, corist la Popa Tatu şi, uneori, figurant la Teatrul Naţional. Alerga de dimineaţa până seara.

În vara anului 1905, Constantin Tănase primeşte diploma oficială de actor și se retrage din armată. Câțiva ani mai târziu, ține spectacole pentru răniţii din război, alături de George Enescu, iar în perioada Primului Război Mondial își întrerupe stagiunea şi se prezintă la regiment.

În amintirile sale, povestea că, pentru a ridica moralul soldaţilor, George Enescu a adunat câteva echipe de artişti care să-i binedispună pe răniţii din spitale. Tănase a mers la Buftea.

„În timpul unui spectacol, într-un spital de oameni mutilaţi, doi ostaşi, cu ochii strălucitori, care demult nu mai avuseseră prilejul să râdă, s-au ridicat în capul oaselor să aplaude. Dar fiind cu câte un braţ tăiat, cei doi oameni, vecini de paturi, s-au apropiat pentru a aplauda în comun. Lui Tănase, deşi interpreta ceva care ar fi vrut să fie vesel, i-au dat lacrimile” , notau autorii cărţii Tănase.

Un destin impresionant, o legătură extraordinară cu armata, instituție pe care actorul a iubit-o și a respectat-o, crezând în valorile ei perene, dar și în valorile umane fundamentale: adevăr, justiție, dreptate, patriotism.

Prin anii ‘90, eu însumi, fermecat de cupletele și scheciurile marelui comic, revărsate în eter de posturile de radio și televiziune, remarcam o similitudine dezarmantă cu vremurile pe care le trăiam. Atunci, am cercetat documentele de arhivă ale regimentului în care lucram, unitate care își avea rădăcinile în compania de minari a Regimentului 1 Geniu, unde Tănase se înrolase voluntar. Din acest nucleu se înființase prima secție de telegrafie, condusă de căpitanul Grigore Giosanu, care avea să fie actul de naștere al armei transmisiuni.

Căutam să descopăr o legătură între talentul actorului de geniu, de mai târziu, și talentul ofițerului de geniu, căpitanul Grigore Giosanu, cel ce punea bazele unei noi arme care a explodat în diversitate și complexitate pe parcursul unui întreg secol. Ce să mai vorbim de zorii actualului mileniu?

Constantin Tănase a fost un spirit neobosit, un patriot desăvârșit, care a iubit, cu toată ființa lui, țara și poporul român. El și-a șubrezit sănătatea pe scenele insalubre ale teatrelor unui București interbelic și și-a riscat propria libertate pentru ca mesajele sale să ajungă la urechile cui trebuie.

Cu un curaj teribil, a mitraliat cu verbul acid al cupletelor sale toate tarele, funcțiile și metehnele unei administrații puse pe căpătuială și cangrenate de flagelul incompetenței și corupției.

În niște vremuri tulburi, de război, când nori negri se adunaseră peste hotarele țării sale, amenințându-le fățiș integritatea, el a decis să construiască și să lupte neobosit pe un front al rezistenței, în care arma cuvântului său de pe scenă lovea sistematic și nemilos în trădători de neam, delatori, leneși, netrebnici și impostori, în protipendada care nu mai contenea să secătuiască avuția țării și să nesocotească interesele cetățenilor, ale oamenilor de rând. Spiritul său vizionar, puterea de radiografiere a ifoselor unei societăți anomice, bolnave, în descompunere, a dat forță și substanță geniului său artistic.

Citiți cu ochii minții printre rândurile cupletelor sale și veți descoperi o actualitate neștirbită, nealterată de trecerea timpului. Nu ar fi de mirare ca, după atâția ani de la fondarea teatrului, să se mai găsească niște persoane care să revendice actuala Sală Savoy, lăsată moștenire artiștilor de azi care îi urmează crezul marelui dispărut.

După cele două deja pierdute, Sala Victoria și Grădina Boema. Nu de altceva, ci pentru a se șterge definitiv de pe suprafața pământului orice urmă a spiritului său justițiar, al celui care a fost Constantin Tănase. Să nu uităm că Boema a fost efigia de glorie a revistei românești într-o epocă în care în fața acestui gen de exprimare se ridicau barierele crunte ale cenzurii.


<< Inapoi

    Pagina 1 din 1   



Festivalul Concurs National `AURELIAN ANDREESCU` 1-2.11.2018  +++

Festivalul National de Muzica Usoara `Aurelian Andreescu` 2017 (intrare libera) Concurs Spectacol +++

Festivalul `AURELIAN ANDREESCU` Gala si Laureatii la Teatrul de Revista `C-tin Tanase` 30.10.2016 +++

Festivalul I.L. Caragiale pe scena centrul Istoric `REVISTA REVISTELOR!` 17/31.07+ 20.09.2015 +++

Festivalul `Aurelian Andreescu` Concurs de muzica usoara Sala Savoy 08-10.12. 2011.Evenimente +++

Festivalul de Film Santiago de Chile, Jerusalem, Cerbul Copiilor, Teatrul de Revista `Tanase` in vacanta 01.08.2009 +++




 Teatrul Constantin Tanase



Termeni si conditii  |  Contact  |  Harta website

 

Teatrul de Revista `Constantin Tanase` este o Institutie de Cultura a Primariei Municipiului Bucuresti.
  © TeatrulTanase.ro 2008 - 2019




       
Search/ Cauta in site

Nume actori, spectacole
Foto, Video
Articole media