|
| • Contact |
|
GALERIE FOTO /VIDEO Actori, Solisti vocali, Invitati, Balet, Evenimente, Istoric «-» REGIE & SCENOGRAFIE «-» Regie Teatrul de Revista `C-tin Tanase` anunta cu durere o mare pierdere. Regizorul Bitu Falticineanu a decedat. Odihneasca-se in pace !
Colectivul Teatrului de Revistă `CONSTANTIN TĂNASE` anuntă cu infinite regrete încetarea din viată a marelui regizor BITU FĂLTICINEANU, cel care si-a legat definitiv numele si cariera de Spectacolele REVISTEI ROMÂNESTI.
Inmormântarea a avut loc duminică, 8 ianuarie 2012, la ora 12.00 la CIMITIRUL EVREIESC de rit spaniol - Sefard (Sos. Giurgiului, Eroii Revolutiei). !
http://www.jurnalul.ro/arte-vizuale/bitu-falticineanu-103-ani-de-povesti-in-76-de-ani-de-viata-569356.htm
22 februarie 2011
Bitu Fălticineanu: 103 ani de povesti în 86 de ani de viată
De la june prim la Nationalul din Iasi a ajuns regizor de revistă la Bucuresti
Peste 200 de spectacole în 50 de ani de când apare pe afis ca regizor. Nu-i place să i se spună maestre, fiindcă îl face mai bătrân. `Oricum sunt. Dacă mi se mai spune si maestre...! – mărturiseste zâmbind Bitu Fălticineanu. După povestile mele, ar trebui să am 103 ani. Dar m-am născut în 1935`. Am avut sansa de a călători cu bilet de favor prin viata renumitului regizor de revistă. Nici nu stiu când au trecut cele două ceasuri... Povestile sunt fascinante. Desi totul pare o fictiune, personajele sunt reale.
`Primul meu spectacol de revistă - mă rog, de estradă, asa se numea pe atunci - a fost când eram elev de liceu, la Iasi. La finalul fiecărui an se făceau serbări, iar mie mi-a venit să fac spectacolul: «Liceul se amuză si învată». Si am avut succes. Combinasem texte din cupletele lui Constantin Tănase. Bunicii mei, în timpul primului război mondial, au fost gazde, timp de doi ani si jumătate, familiei Tănase, care se refugiase de la Bucuresti la Iasi. Bunicii si Tănase s-au împrietenit la cataramă. El i-a spus viitoarei mele mame că, oricând trupa va fi în turneu la Iasi, toată familia va avea bilete de favoare, ca să intre gratis la orice spectacol. Părintii mei, care între timp m-au avut pe mine, nu puteau să mă lase singur acasă, asa că mă luau cu ei, la estradă, încă de la 4 ani.
Mergeau în culise să vorbească cu domnul si cu doamna Tănase. Iar pe mine mă uluia cum cobora fundalul, cum se ridica decorul, în timp ce balerinele mă ciupeau de fată... Văzând de două ori pe an aceste «reviste» se pare că s-a întipărit în mine acest microb. În plus, mătusa mea era căsătorită cu un poet iesean, pe vremea aceea destul de celebru – Mihai Codreanu. Acesta fusese numit director la Teatrul National. Părintii aveau permanent locuri rezervate. Dar, când am vrut să fac si eu teatru, mama si tata nici nu au vrut să audă. Îi făceam de rusine în oras. Ei voiau să mă vadă avocat. Mi-a venit ideea să le spun că un avocat trebuie să aibă dictiune, să impresioneze, să joace. Si atunci mi-au permis să fac si Conservatorul la Iasi, unde am devenit prieten cu Tamara Buciuceanu...`
Bitu Fălticineanu a primit roluri de june prim comic la Nationalul iesean. Avea succes, dar s-a hotărât să părăsească meseria de actor. Asa i se arătase. `Stăteam în cameră cu un regizor care era foarte important pe atunci. Monta `Căruta cu paiate`... Eu aveam un rol de de june american si trebuia să vorbesc foarte serios cu patronul. Colegul meu de cameră era în culise, scotea limba... Nu m-am putut abtine, m-a bufnit râsul si s-a ales praful de tot actul! Altă dată, când mie îmi venea rândul să-mi spun replica, din sală a tâsnit un câine pe scenă si direct la picioarele mele s-a înfipt. S-a lăsat cortina. S-a reluat piesa! Acesta a fost al doilea semn că trebuia să mă las de actorie. Si a treia întâmplare care a pus capac a fost când jucam într-o piesă rusească a cărei actiuni se desfăsura într-un colhoz. Eu aveam două replici. Iar Nicolae Subă avea de spus: `Când aud cântecul ăsta îmi dau seama ce bine este acum si ce prost era înainte`. Numai că a spus invers. Iar eu mi-am rostit replica: `Formidabil!`. Urmarea: eu am fost cel pedepsit, Subă a fost scos la pensie, iar spectacolul nu s-a mai reluat`.
Zarurile fuseseră aruncate. Bitu Fălticineanu a primit telefon de la Bucuresti să vină negresit să dea examen pentru postul de asistent de regie de la Teatrul Armatei (asa se numea atunci Teatrul Nottara). Curat noroc! `Regizorul era Nicusor Constantinescu, un mare maestru al genului. Proba practică: sotul vine acasă si dă peste amant. Si iese scandal. Le-am dat ideea să pună o masă, iar amantul să se ascundă sub ea si când voia să fugă, să ia si masa după el. N-au vrut să asculte de mine! Însă, a doua zi, îi spun lui Antonescu (Cărăbus): domnule, sunteti un mare actor si ieri ati avut o idee genială, să vă băgati sub masă... `Eu am avut-o?` – mă întreabă. Iar eu i-am spus senin: `Da`. Si acum mai folosesc această tactică...`
În 1967, când Mircea Crisan nu s-a mai întors în tară din turneu, teatrul de estradă era în dificultate cu sala de pe Calea Victoriei... Lipsea cu desăvârsire vedeta! La Savoy juca Horia Serbănescu. `L-am luat atunci pe Puiu Călinescu. Era foarte dificil! M-am făcut luntre si punte si m-am împrietenit cu el. Am început o serie de spectacole cu Puiu si am rupt gura târgului. Nu trebuia să spună nimic. Când era pe scenă, făcea niste fente, strâmbături, iar lumea se tăvălea de râs. Era unicat. Era foarte iubit de public, desi era tare neplăcut în afara scenei. Când i se punea capsa, dădea telefon noaptea si îmi spunea: `Nu mai joc mâine seară. Nu m-a salutat fata a treia din balet`. Într-o seară, l-am condus până acasă. Băuserăm câteva beri la Salonul spaniol. Puiu se pilise si l-am luat de brat să-l duc spre Gara de Nord, unde stătea. Străzile, pustii... Aud în spate pasi. `Puiu, e cineva în spate`. `Si ce facem?`. `Nu stiu!`. `Stai o secundă, mă întorc eu să văd cine e`. Si se întoarce. Se aud două voci de puslamale, care aveau acolo sectorul de lucru: `Nea Puiule, matale esti, iartă-ne, voiam să te furăm!`. Si băietii au devenit escorta noastră, să nu pătim ceva...`.
Era să o pătească Grădina Boema, din cauza unui congres la care au fost invitati ziaristi din toată lumea. Cum asa? `Grădina Boema era lângă Restaurantul Cina. Fiind un congres international, au fost invitati foarte multi oameni importanti. Soferul tovarăsului Ceausescu, asteptând-o pe ea să iasă de la o sedintă de la CC, a venit alături, la Grădină, să se amuze. În drumul spre casă, i-a povestit Tovarăsei ce băscălie e acolo si ce tare s-a distrat! Rezultatul: am fost somati să oprim spectacolul. La care eu zic: `Stimati tovarăsi, ce facem?, noi am vândut biletele pe o săptămână. Se vor aduna 1.150 de oameni în fiecare seară - asta era capacitatea sălii - si ne vor întreba de ce nu jucăm? Iar Grădina Boema e lângă Comitet. Bucurestiul e plin de ziaristi si se va crede că este o manifestatie ostilă! Si s-a decis să tăiem. Numai că Stela nu a vrut să scoatem nimic. Au venit trei tovarăsi activisti pe care i-am pus în fundul sălii, nu mai aveam deloc locuri. Iar eu le distrăgeam atentia de fiecare dată când urmau replicile cu probleme. Si asa am scăpat Boema!`.
`Totul este ca-nainte,/ De belele n-am trecut,/ Se trag sforile, se minte,/ Si cu asta ce-am făcut?// Se urzesc pe-ascuns vendete,/ Cum nicicând nu s-a văzut,/ Tara-i plină de vedete,/ Si cu asta ce-am făcut?`, spunea Constantin Tănase în secolul trecut.
Bitu Fălticineanu regizează si astăzi la Teatrul de Revistă `Constantin Tănase`. `Aplauze, aplauze`... Chiar asa se numeste spectacolul în care joacă Alexandru Arsinel si Stela Popescu. Si primesc aplauze, aplauze, la scenă deschisă.
* * * * * * * * * * * * * * * * *
http://www.ziarulring.ro/stiri/8466/spectacolul-trebuie-sa-te-miste-ca-spectator
20.10.2009
`Spectacolul trebuie să te miste ca spectator"
INTERVIU.
Bitu Fălticineanu dezvăluie secretele din spatele lungii sale cariere
Unul dintre cei mai consacrati regizori români, Bitu Fălticineanu, cel care a revolutionat comedia românească, ne-a vorbit despre viata sa dedicată teatrului, despre ce presupune punerea în scenă a unui spectacol bun, precum si despre diferitele experiente trăite de-a lungul carierei, care s-a întins glorios peste câteva decenii bune. Pe domnul Fălticineanu l-am întâlnit, cum altfel, decât în apropierea scenei, în timpul repetitiilor celui mai nou spectacol ce va deschide stagiunea de iarnă a Teatrului de Revistă `Constantin Tănase".
În ce stadiu se află teatrul de revistă astăzi? Sunt interesati românii si `gustă` comedia?
Ca si în trecut, Teatrul de Revistă are publicul lui, numeros, care s-a păstrat de-a lungul anilor. Avem plăcerea de a vedea sala plină la spectacole, ceea ce ne bucură nespus de mult. Având în vedere faptul că aproximativ jumătate din spectatori sunt tineri, putem afirma că sunt interesati de comedia noastră. Ei fac cunostintă din ce în ce mai mult cu un gen nou, care prin profilul său îi atrage tot mai mult.
Cum este o viată petrecută pe scenă si în jurul acesteia?
Eu nu sunt numai omul din spatele scenei, fac întreaga `operatie` din care ia nastere un spectacol. Pentru mine înseamnă sute de spectacole, anul acesta ajung la cel de-al 302-lea, înseamnă multă implicare. Si aici mă refer la oamenii cu care lucrez, pentru că pentru mine nu există spectacol fără lume multă pe scenă, fără personaje numeroase, balet, orchestră. Fără acestia nu mă simt în apele mele. Astfel, o viată dedicată spectacolului este o plăcere deosebită!
A stat de vorbă cu Băsescu si Oprescu
În ce conditii l-ati cunoscut pe Traian Băsescu?
Pe domnul Băsescu l-am întâlnit, de curând, la inaugurarea noii săli Savoy unde a fost prezent, fiind invitat de teatru. Am discutat foarte putin cu dumnealui si cu sotia despre mici banalităti legate de teatru, pentru că altceva nu consider că aveam ce vorbi. În aceeasi seară l-am cunoscut si pe domnul Oprescu. Ambii si-au exprimat într-un mod diplomat aprecierea fată de ceea ce am realizat si, totodată, plăcerea pentru Teatrul de Revistă.
Îl admiră pe Purcărete
Ce părere aveti despre alti regizori români, cum ar fi Silviu Purcărete, recent premiat pentru `Faust`?
Purcărete este un mare regizor, cu o fantezie deosebită, o experientă vastă si de exceptie. Majoritatea pieselor sale au fost realizate fără erori. Au fost deosebite, regizorul neavând nici o piesă căreia să-i găsesti vreun defect.
Ce vă doriti pentru următorii cinci ani?
Pentru următorii cinci ani îmi doresc în primul rând să am sănătate. Îmi doresc cât mai multe spectacole în care fantezia să ocupe primul loc, dintre care măcar două reprezentatii apreciate chiar si international, din ce în ce mai moderne, în conformitate cu noile tehnologii si cu evolutia acesteia. Acum avem lasere, ecrane, nenumărate efecte care fac un spectacol si mai bun, si mai amplu.
Care este `reteta` principală a unui spectacol apreciat?
Spectacolul trebuie în primul rând să te miste ca spectator si să fie frumos!
Care este cea mai recentă reprezentatie pe care o pregătiti?
La începutul lunii decembrie, după cum socotesc eu, vom avea o premieră, "Aplauze, Aplauze`, unde în rolurile principale vor fi Stela Popescu si Alexandru Arsinel, alături de Tamara Buciuceanu si Margareta Pâslaru. Este un spectacol care sper că va place publicului, cu niste melodii excelente si o montare destul de ingenioasă. "Aplauze, Aplauze` este un spectacol omagial, dedicat celui mai celebru cuplu din comedia românească, Stela Popescu si Alexandru Arsinel, care anul acesta au împlinit 30 de ani de carieră.
* * * * * * * * * * * * * * * * * * *
ULTIMUL SPECTACOL DIN CELE PESTE 200 REGIZATE DE BITU FALTICINEANU LA TEATRUL DE REVISTA `CONSTANTIN TANASE`
http://www.ziarulring.ro /stiri/ 24081/ al 200 lea spectacol pentru bitu falticineanu regizorul teatrului de revista
| Previous/Precedent |
Inmormântarea a avut loc duminică, 8 ianuarie 2012, la ora 12.00 la CIMITIRUL EVREIESC de rit spaniol - Sefard (Sos. Giurgiului, Eroii Revolutiei). !
http://www.jurnalul.ro/arte-vizuale/bitu-falticineanu-103-ani-de-povesti-in-76-de-ani-de-viata-569356.htm
22 februarie 2011
Bitu Fălticineanu: 103 ani de povesti în 86 de ani de viată
De la june prim la Nationalul din Iasi a ajuns regizor de revistă la Bucuresti
Peste 200 de spectacole în 50 de ani de când apare pe afis ca regizor. Nu-i place să i se spună maestre, fiindcă îl face mai bătrân. `Oricum sunt. Dacă mi se mai spune si maestre...! – mărturiseste zâmbind Bitu Fălticineanu. După povestile mele, ar trebui să am 103 ani. Dar m-am născut în 1935`. Am avut sansa de a călători cu bilet de favor prin viata renumitului regizor de revistă. Nici nu stiu când au trecut cele două ceasuri... Povestile sunt fascinante. Desi totul pare o fictiune, personajele sunt reale.
`Primul meu spectacol de revistă - mă rog, de estradă, asa se numea pe atunci - a fost când eram elev de liceu, la Iasi. La finalul fiecărui an se făceau serbări, iar mie mi-a venit să fac spectacolul: «Liceul se amuză si învată». Si am avut succes. Combinasem texte din cupletele lui Constantin Tănase. Bunicii mei, în timpul primului război mondial, au fost gazde, timp de doi ani si jumătate, familiei Tănase, care se refugiase de la Bucuresti la Iasi. Bunicii si Tănase s-au împrietenit la cataramă. El i-a spus viitoarei mele mame că, oricând trupa va fi în turneu la Iasi, toată familia va avea bilete de favoare, ca să intre gratis la orice spectacol. Părintii mei, care între timp m-au avut pe mine, nu puteau să mă lase singur acasă, asa că mă luau cu ei, la estradă, încă de la 4 ani.
Mergeau în culise să vorbească cu domnul si cu doamna Tănase. Iar pe mine mă uluia cum cobora fundalul, cum se ridica decorul, în timp ce balerinele mă ciupeau de fată... Văzând de două ori pe an aceste «reviste» se pare că s-a întipărit în mine acest microb. În plus, mătusa mea era căsătorită cu un poet iesean, pe vremea aceea destul de celebru – Mihai Codreanu. Acesta fusese numit director la Teatrul National. Părintii aveau permanent locuri rezervate. Dar, când am vrut să fac si eu teatru, mama si tata nici nu au vrut să audă. Îi făceam de rusine în oras. Ei voiau să mă vadă avocat. Mi-a venit ideea să le spun că un avocat trebuie să aibă dictiune, să impresioneze, să joace. Si atunci mi-au permis să fac si Conservatorul la Iasi, unde am devenit prieten cu Tamara Buciuceanu...`
Bitu Fălticineanu a primit roluri de june prim comic la Nationalul iesean. Avea succes, dar s-a hotărât să părăsească meseria de actor. Asa i se arătase. `Stăteam în cameră cu un regizor care era foarte important pe atunci. Monta `Căruta cu paiate`... Eu aveam un rol de de june american si trebuia să vorbesc foarte serios cu patronul. Colegul meu de cameră era în culise, scotea limba... Nu m-am putut abtine, m-a bufnit râsul si s-a ales praful de tot actul! Altă dată, când mie îmi venea rândul să-mi spun replica, din sală a tâsnit un câine pe scenă si direct la picioarele mele s-a înfipt. S-a lăsat cortina. S-a reluat piesa! Acesta a fost al doilea semn că trebuia să mă las de actorie. Si a treia întâmplare care a pus capac a fost când jucam într-o piesă rusească a cărei actiuni se desfăsura într-un colhoz. Eu aveam două replici. Iar Nicolae Subă avea de spus: `Când aud cântecul ăsta îmi dau seama ce bine este acum si ce prost era înainte`. Numai că a spus invers. Iar eu mi-am rostit replica: `Formidabil!`. Urmarea: eu am fost cel pedepsit, Subă a fost scos la pensie, iar spectacolul nu s-a mai reluat`.
Zarurile fuseseră aruncate. Bitu Fălticineanu a primit telefon de la Bucuresti să vină negresit să dea examen pentru postul de asistent de regie de la Teatrul Armatei (asa se numea atunci Teatrul Nottara). Curat noroc! `Regizorul era Nicusor Constantinescu, un mare maestru al genului. Proba practică: sotul vine acasă si dă peste amant. Si iese scandal. Le-am dat ideea să pună o masă, iar amantul să se ascundă sub ea si când voia să fugă, să ia si masa după el. N-au vrut să asculte de mine! Însă, a doua zi, îi spun lui Antonescu (Cărăbus): domnule, sunteti un mare actor si ieri ati avut o idee genială, să vă băgati sub masă... `Eu am avut-o?` – mă întreabă. Iar eu i-am spus senin: `Da`. Si acum mai folosesc această tactică...`
În 1967, când Mircea Crisan nu s-a mai întors în tară din turneu, teatrul de estradă era în dificultate cu sala de pe Calea Victoriei... Lipsea cu desăvârsire vedeta! La Savoy juca Horia Serbănescu. `L-am luat atunci pe Puiu Călinescu. Era foarte dificil! M-am făcut luntre si punte si m-am împrietenit cu el. Am început o serie de spectacole cu Puiu si am rupt gura târgului. Nu trebuia să spună nimic. Când era pe scenă, făcea niste fente, strâmbături, iar lumea se tăvălea de râs. Era unicat. Era foarte iubit de public, desi era tare neplăcut în afara scenei. Când i se punea capsa, dădea telefon noaptea si îmi spunea: `Nu mai joc mâine seară. Nu m-a salutat fata a treia din balet`. Într-o seară, l-am condus până acasă. Băuserăm câteva beri la Salonul spaniol. Puiu se pilise si l-am luat de brat să-l duc spre Gara de Nord, unde stătea. Străzile, pustii... Aud în spate pasi. `Puiu, e cineva în spate`. `Si ce facem?`. `Nu stiu!`. `Stai o secundă, mă întorc eu să văd cine e`. Si se întoarce. Se aud două voci de puslamale, care aveau acolo sectorul de lucru: `Nea Puiule, matale esti, iartă-ne, voiam să te furăm!`. Si băietii au devenit escorta noastră, să nu pătim ceva...`.
Era să o pătească Grădina Boema, din cauza unui congres la care au fost invitati ziaristi din toată lumea. Cum asa? `Grădina Boema era lângă Restaurantul Cina. Fiind un congres international, au fost invitati foarte multi oameni importanti. Soferul tovarăsului Ceausescu, asteptând-o pe ea să iasă de la o sedintă de la CC, a venit alături, la Grădină, să se amuze. În drumul spre casă, i-a povestit Tovarăsei ce băscălie e acolo si ce tare s-a distrat! Rezultatul: am fost somati să oprim spectacolul. La care eu zic: `Stimati tovarăsi, ce facem?, noi am vândut biletele pe o săptămână. Se vor aduna 1.150 de oameni în fiecare seară - asta era capacitatea sălii - si ne vor întreba de ce nu jucăm? Iar Grădina Boema e lângă Comitet. Bucurestiul e plin de ziaristi si se va crede că este o manifestatie ostilă! Si s-a decis să tăiem. Numai că Stela nu a vrut să scoatem nimic. Au venit trei tovarăsi activisti pe care i-am pus în fundul sălii, nu mai aveam deloc locuri. Iar eu le distrăgeam atentia de fiecare dată când urmau replicile cu probleme. Si asa am scăpat Boema!`.
`Totul este ca-nainte,/ De belele n-am trecut,/ Se trag sforile, se minte,/ Si cu asta ce-am făcut?// Se urzesc pe-ascuns vendete,/ Cum nicicând nu s-a văzut,/ Tara-i plină de vedete,/ Si cu asta ce-am făcut?`, spunea Constantin Tănase în secolul trecut.
Bitu Fălticineanu regizează si astăzi la Teatrul de Revistă `Constantin Tănase`. `Aplauze, aplauze`... Chiar asa se numeste spectacolul în care joacă Alexandru Arsinel si Stela Popescu. Si primesc aplauze, aplauze, la scenă deschisă.
* * * * * * * * * * * * * * * * *
http://www.ziarulring.ro/stiri/8466/spectacolul-trebuie-sa-te-miste-ca-spectator
20.10.2009
`Spectacolul trebuie să te miste ca spectator"
INTERVIU.
Bitu Fălticineanu dezvăluie secretele din spatele lungii sale cariere
Unul dintre cei mai consacrati regizori români, Bitu Fălticineanu, cel care a revolutionat comedia românească, ne-a vorbit despre viata sa dedicată teatrului, despre ce presupune punerea în scenă a unui spectacol bun, precum si despre diferitele experiente trăite de-a lungul carierei, care s-a întins glorios peste câteva decenii bune. Pe domnul Fălticineanu l-am întâlnit, cum altfel, decât în apropierea scenei, în timpul repetitiilor celui mai nou spectacol ce va deschide stagiunea de iarnă a Teatrului de Revistă `Constantin Tănase".
În ce stadiu se află teatrul de revistă astăzi? Sunt interesati românii si `gustă` comedia?
Ca si în trecut, Teatrul de Revistă are publicul lui, numeros, care s-a păstrat de-a lungul anilor. Avem plăcerea de a vedea sala plină la spectacole, ceea ce ne bucură nespus de mult. Având în vedere faptul că aproximativ jumătate din spectatori sunt tineri, putem afirma că sunt interesati de comedia noastră. Ei fac cunostintă din ce în ce mai mult cu un gen nou, care prin profilul său îi atrage tot mai mult.
Cum este o viată petrecută pe scenă si în jurul acesteia?
Eu nu sunt numai omul din spatele scenei, fac întreaga `operatie` din care ia nastere un spectacol. Pentru mine înseamnă sute de spectacole, anul acesta ajung la cel de-al 302-lea, înseamnă multă implicare. Si aici mă refer la oamenii cu care lucrez, pentru că pentru mine nu există spectacol fără lume multă pe scenă, fără personaje numeroase, balet, orchestră. Fără acestia nu mă simt în apele mele. Astfel, o viată dedicată spectacolului este o plăcere deosebită!
A stat de vorbă cu Băsescu si Oprescu
În ce conditii l-ati cunoscut pe Traian Băsescu?
Pe domnul Băsescu l-am întâlnit, de curând, la inaugurarea noii săli Savoy unde a fost prezent, fiind invitat de teatru. Am discutat foarte putin cu dumnealui si cu sotia despre mici banalităti legate de teatru, pentru că altceva nu consider că aveam ce vorbi. În aceeasi seară l-am cunoscut si pe domnul Oprescu. Ambii si-au exprimat într-un mod diplomat aprecierea fată de ceea ce am realizat si, totodată, plăcerea pentru Teatrul de Revistă.
Îl admiră pe Purcărete
Ce părere aveti despre alti regizori români, cum ar fi Silviu Purcărete, recent premiat pentru `Faust`?
Purcărete este un mare regizor, cu o fantezie deosebită, o experientă vastă si de exceptie. Majoritatea pieselor sale au fost realizate fără erori. Au fost deosebite, regizorul neavând nici o piesă căreia să-i găsesti vreun defect.
Ce vă doriti pentru următorii cinci ani?
Pentru următorii cinci ani îmi doresc în primul rând să am sănătate. Îmi doresc cât mai multe spectacole în care fantezia să ocupe primul loc, dintre care măcar două reprezentatii apreciate chiar si international, din ce în ce mai moderne, în conformitate cu noile tehnologii si cu evolutia acesteia. Acum avem lasere, ecrane, nenumărate efecte care fac un spectacol si mai bun, si mai amplu.
Care este `reteta` principală a unui spectacol apreciat?
Spectacolul trebuie în primul rând să te miste ca spectator si să fie frumos!
Care este cea mai recentă reprezentatie pe care o pregătiti?
La începutul lunii decembrie, după cum socotesc eu, vom avea o premieră, "Aplauze, Aplauze`, unde în rolurile principale vor fi Stela Popescu si Alexandru Arsinel, alături de Tamara Buciuceanu si Margareta Pâslaru. Este un spectacol care sper că va place publicului, cu niste melodii excelente si o montare destul de ingenioasă. "Aplauze, Aplauze` este un spectacol omagial, dedicat celui mai celebru cuplu din comedia românească, Stela Popescu si Alexandru Arsinel, care anul acesta au împlinit 30 de ani de carieră.
* * * * * * * * * * * * * * * * * * *
ULTIMUL SPECTACOL DIN CELE PESTE 200 REGIZATE DE BITU FALTICINEANU LA TEATRUL DE REVISTA `CONSTANTIN TANASE`
http://www.ziarulring.ro /stiri/ 24081/ al 200 lea spectacol pentru bitu falticineanu regizorul teatrului de revista
|
Imagine
|
||
Bitu Falticineanu la inaugurarea oficiala Sala Savoy 20.09.2009 onorata de prezenta Presedintelui Romaniei TRAIAN BASESCU si a sotiei sale Maria |
Regizorul Bitu Falticineanu admirand MISS-urile si pe ALEXANDRU ARSINEL la Inaugurarea Salii SAVOY |
Bitu Falticineanu la inaugurarea oficiala Sala Savoy 20.09.2009 onorata de prezenta Presedintelui Romaniei TRAIAN BASESCU si a sotiei sale Maria |
TOLEDO, ALEXANDRU ARSINEL, BITU FALTICINEANU si VASILE MURARU |
Regizorul Bitu Falticineanu /Click mai sus pe View All Images |
Inaugurarea Salii SAVOY Bitu Falticineanu si MISS-urile care au reprezentat Romania pe meridianele globului |
Regizorul Bitu Falticineanu /Click mai sus pe View All Images |
Regizorul Bitu Falticineanu /Click mai sus pe View All Images |
Regizorul Bitu Falticineanu /Click mai sus pe View All Images |
1  |
Pagina 2 din 2 |
| Home/Prima pagina | Previous/Precedent | Top |
| Termeni si conditii | Contact |
|
