(004) 021 315 56 78 Luni - Duminica, 09.00 - 19.00
Acasa
Bilete
Harta site Contact     Instagram       
 



STIRI DIVERSE MEDIA
 12.07.2019 - Incepe Stagiunea Estivala a Teatrului de Revista `Constantin Tanase`, proiect sustinut de Catena
 10.06.2019 - Si iata c-au trecut 80 de ani - Spectacol Aniversar Alexandru Arsinel
 04.06.2019 - Maestrul Alexandru Arsinel implineste azi 80 de ani. Articole si emisiuni dedicate artistului apreciat de generatii de romani!
 01.06.2019 - Alexandru_Lulescu ,nascut de Ziua Copilului, cel mai longeviv umorist, a fost sarbatorit, de colegii lui, la Teatrul de Revista
 27.03.2019 - Actorii din lumea intreaga sarbatoresc Ziua Mondiala a Teatrului! La Multi Ani tuturor iubitorilor de Teatru si slujitorilor acestuia!
 02.03.2019 - Vasile_Muraru merge in fiecare primavara in Moldova, sa puna un martisor pe mormsntul fostului coleg de scena, Nae Lazarescu (Libertatea.ro)
 01.02.2019 - Valentina_Fatu Patrascu interviu: Se implinesc 5 ani de cand colaboreaza cu Vasile Muraru (Libertatea.ro)


TRCT CENTRUL DE PRESA
Nume Pct
1.Teatrul de Revista `C.Tanase` pe harta Festivalului International de Teatru B-FIT IN THE STREET  
2.Alexandru_Arsinel 80 de ani de viata Spectacol aniversar FOTO  
3.TEATRUL de REVISTA `C-tin Tanase` Bucuresti va invita la NOAPTEA MUZEELOR 2019  
4.Ziua_Mondiala a Teatrului, initiativa Institutului International de Teatru din 1961  
5.Campania Nationala Uniter `Artistii pentru artisti` Spectacole si Ambasadori  
6.Gala SENIORILOR de 5 STELE, eveniment CSMB 2019  
7.Teatrul de Revista `C-tin. Tanase` si activitata sa in Presa 2015-2018  
8.TRCT Cronici, Recomandari, Testimoniale, Recenzii  
9.GALERIE VIDEO  
10.GALERIE FOTO SPECTACOLE  
11.TRCT PARTENERI  
12.TRCT PREMII, DISTINCTII, DIPLOME  
13.ISTORIC ARHIVA DE AUR  
14.Alexandru_Arsinel Articole in Presa 2013-2019  
..continua..


TRCT ECHIPA ARTISTI
Nume Pct
1.Echipa Artisti, Actori la TRCT  
2.Echipa Solisti, Interpreti la TRCT  
3.Artisti Invitati in Spectacole  
4.Echipa Ansamblului de Balet  
5.Echipa Regizori, Scenografi  
6.Echipa Orchestrei TRCT  
7.Echipa TRCT Biografii, CV  
..continua..

Contact Webmaster
     


Home/Prima pagina Subiect precedent   | Subiect urmator  

iN MEMORIAM C-tin Tanase Deschidere publica Teatrul Carabus cu Revista `Pisica pe orez` 02.07.1919


Bilete spectacole

Reddit
Digg It
Tumblr


Teatrul de Revistã “Constantin Tãnase” Bucuresti, Calea Victoriei nr.33
Se-ntemeiaza Templul Comediei

Patronul nostru "spiritual", Constantin Tanase (n.05.07.1880- d.29.08.1945), a pus in 1919 bazele trupei de teatru Cãrãbuș in București, impreunã cu care urma sã creeze o tradiție de teatru satiric muzical sau de estrada/ revistã pe parcursul urmãtorilor 20 de ani, tradiție prezentã și astãzi, mai ales la Teatrul de Revistã "Constantin Tãnase".

"Revista s-a creat pornind de la mai multe radacini: spectacolul de cabaret frantuzesc pe muzica, la care Tanase - si acesta a fost printre marile lui merite - a adaugat cuvantul, a adus monologul, cupletul satiric, cupletul muzical si toate celelalte mijloace de realizare a unui spectacol de gen. (Extras din cartea `De la Dolhasca.... pe Calea Victoriei"
(Alexandru Arsinel).

Constantin Tanase s-a nãscut in 1880, iar pentru prima datã a urcat pe scenã la Grãdina de varã "Parjoala", unde mai mulţi actori, printre care Zaharia Burienescu sau I.D. Ionescu jucau teatru popular.

Pentru cã a fost cucerit pe loc de aceastã viaţã uimitoare, s-a gandit sã isi formeze un grup de actori amatori, care sã ii incante pe cei apropiaţi. Prima lor reprezentaţie a fost susţinutã chiar in beciul casei. Apoi, pe mãsurã ce deveneau "experţi", au inceput sã joace teatru in hambare sau chiar in poieni, numãrul celor care veneau sã ii vadã crescand constant.

Insã viaţa lui Constantin Tãnase nu a fost lipsitã de peripeţii.
A fost respins la examenul medical la liceul militar din Iasi, ulterior urmand, pentru o scurtã perioadã, cursurile liceului “Nicolae Bãlcescu” din Brãila, la care a renunţat din lipsã de bani.
Viaţa avea sã il ducã pe un drum frumos, iar prietenia cu invãţãtorul si scriitorul Ion Adam l-a asezat pe tanãrul de 18 ani Tãnase la catedrã, in Cursesti, Rahova, Adam renunţand pentru a preda in Belgia.

Tãnase ţi-a dezvoltat repede propriul stil de predare, aducand muzica si gimnastica pe primul loc.
Ajuns foarte repede un personaj iubit in localitate, atrage, din pãcate, antipatia notarului si a catorva avocaţi locali care nu ii apreciau metodele, astfel incat Tãnase este in cele din urmã dat afarã.

Dupa efectuarea stagiului militar, s-a inscris la cursurile Conservatorului de Artã Dramaticã – absolvit in 1905.
A inceput sã lucreze in teatru, iar in 1919 a pus bazele trupei de teatru «Cãrãbus» in Bucureţti, impreunã cu care a creat o tradiţie de teatru de cabaret/revistã pe parcursul urmãtorilor 20 de ani.

Insã ceea ce l-a consacrat in faţa publicului este personajul cãruia el i-a dat viaţã, si o voce puternicã, acela al cetãţeanului simplu, umil si necãjit, mereu in contradicţie cu birocraţia aparatului de stat.
Personajul sãu, unic in costumul sãu clasic, cu pãtrãţele, crizantemã la butonierã si bastonas, s-a fãcut purtãtorul de cuvant al unei intregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori in atenţia cenzurii.

Monografia realizata de Aurel Storin, intitulata
„Teatrul de Revista «Constantin Tanase»
1919-2000. De la Carabus la Savoy”

(Extras: revistamagazin.ro)

Sa realizezi monografia unui mare artist este deseori un risc pentru ca poti scapa amanunte legate de personalitatea lui care ar putea stirbi imaginea finala. Aurel Storin si-a propus sa depaseasca acest risc, asumandu-si insa o cutezanta enorma: monografia teatrului de revista. E grea si monografia unui teatru, dar a unui teatru de revista, unde norocul si viata trec laolalta, unde nimic nu pare destinat eternitatii.

Sa alegi locul acela in care cantecul zboara si se risipeste prin tavan, unde cuvintele nu aspira la marea literatura scrisa, iar monologurile par harazite doar pentru a destinde o atmosfera dorita de spectatori, nu e un lucru usor defel. Aurel Storin s-a inhamat la aceasta munca sisifica si a incearcat sa puna in ordine o arhiva a teatrului de revista a carei figura centrala a fost Constantin Tanase.

Programe, afise de spectacol, fotografii, taieturi de presa. Dar si memoria. Memoria autorului, a unor actori, a spectatorilor, asa imperfecta cum este ea, o data cu trecerea anilor. Teatrul de Stat de Revista s-a infiintat in 1949. In 1952, Teatrul de Estrada se uneste cu Teatrul de Revista devenind Ansamblul de Estrada, pentru ca in anul 1956 Ansamblul de Estrada sa devina Teatrul satiric-muzical „Constantin Tanase”. In 1989 se ajunge la denumirea de azi, Teatrul de Revista „Constantin Tanase”.

Si totusi, teatrul de revista s-a nascut pe data de 23 mai 1919, cand pe strada Academiei, pe locul unde functionase Gradina de Vara „Amicii orbilor” a fost pusa piatra de temelie a Gradinii „Carabus”. De ce „Carabus”?
Aurel Storin enumera ipotezele, in numar de trei. Arhitectul Van Saanen-Algi, bun prieten cu Tanase, isi aminteste ca el a facut schita gradinii, a viitorului teatru, care semana cu un „coleopter”, un carabus in toata regula. O alta varianta vorbeste despre ideea lui Tanase de a i se spune gradinii pe romaneste, „Carabus”, iar o a treia ipoteza porneste de la marturisirea lui Tanase ca de numele „Carabus” era legat de pe vremea cand juca intr-o comedioara prelucrata dupa o farsa frantuzeasca in care el era ordonanta unui ofiter betiv si cartofor. Numele ordonantei: Carabus.

A fost de fata multa lume buna: actori, ziaristi, prieteni. La inaugurare s-a baut vin negru si s-au ciocnit cupe de sampanie. Actorul Constantin Marculescu, de la Teatrul National, a desfasurat ceremonios un pergament de pe care a citit versurile scrise cu acest prilej de catre George Ranetti:

"Se-intemeiaza Templul Comediei / Si-or pune-ntaia piatra a temeliei
Tanase, care-i un vestit ghidus / Cu nasu-i lung, de-aici si pan-la Husi
Si Grigorescu, negru ca un tus… / De ce-l numisi tu Teatru “Carabus”
O, nasule-arhitect care-l facusi ? / Eu nu pricep – da-i treaba meseriei
Iar eu-s doar gramaticul trepadus / Ce-asterne azi pe luciul hartiei
Mai alb ca florile de corcodus / O slova ce-i menita vesniciei !"


A urmat apoi ceremonialul introducerii „papirusului” intr-o sticla goala de sampanie si ingroparea acesteia la temelia scenei.

Deschiderea publica a teatrului „Carabus” a avut loc pe 2 iulie 1919 cu premiera revistei „Pisica pe orez”
in care Tanase interpreta cupletul „Cotoiul e pe varza, pisica-i pe orez”.

"Multe expresii colocviale îşi datorează răspîndirea culturii populare urbane, apariţiei lor în cupletele unor spectacole de revistă cu succes la public, în titluri de filme, în mesaje publicitare, în texte din revistele umoristice, din almanahuri sau calendare. Succesul lor este însă, adesea, efemer, expresiile care nu mai sînt la modă dispărînd destul de repede din memoria colectivă.

Sintagma pisică pe orez a circulat destul de mult în prima jumătate a secolului al XX-lea, cînd este atestată mai ales în presă, în legătură cu un spectacol de revistă foarte cunoscut, despre care se găsesc detalii în Nicolae Dinescu, Revista de altădată (1973), în Aurel Storin, Farmecul discret al teatrului de revistă (2011), în Vera Molea, Teatrele din grădinile de vară ale Bucureştilor de altădată (2011) etc.

Teatrul Cărăbuş s-a deschis în 2 iulie 1919 cu revista intitulată Pisică pe orez, ale cărei texte fuseseră scrise de Mircea Rădulescu şi Constantin Solomonescu şi în care Constantin Tănase interpreta cupletul „Cotoiul e pe varză, pisica-i pe orez“. Deşi reprezentaţiile au ţinut doar o lună, presa vremii cuprinde numeroase menţiuni şi aluzii la spectacol: „«Ce-ai mîncat de te-ai umflat?» (…) «Pisică pe orez! rînjeşte satisfăcut co-autorul revistei cu acelaşi titlu»“ (Furnica, 25 iulie 1919); „de cînd cu Pisica pe orez, Solomonescu are şi vreo douăzeci de ruble capital“ (Furnica, 26 ianuarie 1920) etc.

În finalul unui interviu luat lui Bacovia, I. Valerian creează un contrast între izolarea poetului autentic şi popularitatea cupletelor de revistă: „Apoi brusc gramofonul porni în vîrtej o nouă placă, cupletul lui Tănase: Pisica pe orez. Mulţimea sări electrizată“.
Citatele de mai sus arată cît de cunoscut era (cel puţin prin titlu) spectacolul de revistă, dar nu spun nimic despre sensul expresiei. O versificaţie umoristică din aceeaşi perioadă e mai interesantă, contexul indicînd că semnificaţia formulei e una pozitivă, de „obiect al dorinţei“: „În faţa unei dame-n negru / Filosofie… eu visez, / Sunt om moral, rămân integru / Chiar de-i pisică pe orez!“ (Universul literar, 17 august 1919).

Probabil că expresia exista deja în folclorul urban, cupletul lui Tănase punînd-o pur şi simplu în circulaţia mai largă. Atestările şi explicaţiile de care dispunem sînt însă mai tîrzii: expresia este înregistrată în Glosar regional Argeş al lui D. Udrescu (1967), de unde a fost preluată în Dicţionarul limbii române (DLR). După Udrescu, a fi sau a face rost de pisică pe orez înseamnă, în Muntenia, „a fi sau a face rost de ceva bun, gras, gustos, delicios; a fi rost de ciubuc; a se învîrti“. Din păcate, sintagma nu pare să mai circule astăzi, atestările din Internet fiind extrem de puţine şi de ambigue. Una, totuşi (şi tot din Muntenia), confirmă sensul din glosar, expresia fiind plasată în punctul culminant al unei gradaţii ascendente, cu rol de ironizare a pretenţiilor absurde: „Atunci lumea era preocupată în primul rînd de procurarea unei jumătăţi de kilogram de parizer, aşa că nu-i prea păsa dacă nu-ştiu-care umbla după fîrlaifîs, carne fără os şi pisică pe orez!“ (tgvliterara.blogspot.ro).

Din cele de mai sus sper să nu se înţeleagă că exista vreun obicei culinar care să justifice formula şi să-i atribuie bietului animal de casă statut real de delicatesă. Chiar dimpotrivă, aş spune: expresia indică tocmai absurdul transformării pisicii în fel de mîncare. Este desigur vorba de un pur joc lingvistic, în care asocieri cît mai şocante ironizează răsfăţul, pretenţiile culinare nejustificate; pisica pe orez intră astfel în seria felurilor de mîncare fanteziste, imposibile, despre care am mai vorbit recent (zăpadă friptă, mierte fierte etc.)".

(Rodica Zafiu - prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice(Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

La "Carabus", alaturi de Tanase, au evoluat vedetele sale: Lisette Verea, Lulu Savu, Lizica Petrescu, Mia Steriadi. Multe femei, femei frumoase si talentate, dar si un mare cantaret care a traversat secolul impreuna cu revista romaneasca, Gica Petrescu.

In 1924, exasperat ca tot romanul, Constantin Tanase rostea un celebru cuplet din revista „Pa ce...?”.
Il reproduc din cartea lui Aurel Storin nu doar pentru ca are umor, ci pentru ca este de o monstruoasa actualitate. Asta demonstreaza ca, timp de 80 de ani, nimic nu s-a intamplat cu noi. Suntem aceiasi oameni, vârâti cu forta in aceeasi oala. Cititi si contraziceti-ma (doar daca puteti):

„Pa ce eu, mandea, par examplu/ platesc global, platesc si samplu, Pa ce...?/ Platesc la fisc, la primarie/ pe apa care-o fi sa vie/Pa ce...?/
Platim fatade si trotuar/dar un-te uiti e tot murdar/ Pa ce...?/ Platim pe vant, platim pe aer/platim asa ca niste fraieri/ Pa ce...?/
Platim gunoi, platim fatada/si n-ai, pardon, o ritirada/ Pa ce...?/ Platesc, al dracului sa fiu,/dar sa fiu cutu daca stiu/ Pa ce...?/
In Parlament e tambalau,/ discursuri pân sa-ti vina rau,/ Pa ce...?/Noi i-am ales sa faca legi/dar ei se-njura, ma-ntelegi.../ Pa ce...?/
Si dau din mâini, fac tevatura,/ parca-s la circ la vreo dresura!/ Pa ce...?/ Si pentru treaba asta toata,/pretind diurna majorata/ Pa ce...?


La “Cãrãbuş”, Tãnase a lansat carierele a numeroţi artiţti, printre care Maria Tãnase şi Horia Şerbãnescu.

Insã vorbele si personajele pe care le interpreta pe scenã au supãrat si ironizat pe mulţi, asa se face cã la sfârsitul anului 1937 rãmâne in memoria celor care au trecut pe Calea Victoriei si a celor care au trãit acea perioadã drept anul celui mai mare incendiu din istoria revistei românesti. In apropierea Crãciunului, teatrul „Cãrãbus” anunţa premiera revistei „Poftã bunã la Tãnase”. Tocmai când Tãnase se afla pe scenã si isi recita cupletul „Ei, ai vrea?”, izbucneste incendiul.

„Dezorientat, Tãnase isi mutã privirea de la incidentul cu pricina spre salã si, strãduindu-se cu vizibile eforturi, sã-si pãstreze cumpãtul, incerca sã continue cupletul. Dar, pe neasteptate, invãluit de un nor de fum, nãvãli spre rampã Puiu Maximilian, actor ţi co-autor al revistei. Imbrãcat intr-un frac alb imaculat, cu faţa congestionatã de spaimã, dar cãutând sã-ţi pãstreze calmul, el rosti fraza cutremurãtoare: „- Evacuaţi, vã rog, teatrul. Arde scena!”. Intr-o atmosfera de panicã, Tãnase rãmãsese pietrificat, cu mâinile atârnându-i pe lângã trup. Gãsise totuţi puterea sã strige de pe scenã „Nu vã alarmaţi, fraţilor, stingem noi focul…”

Nu l-a stins el, ci pompierii sosiţi in grabã ca la un spectacol sinistru. Artiţtii dârdâiau pe stradã, trecãtorii priveau uimiţi. Accident sau mânã criminalã?"
, scrie George Mihalache.

In ultimii ani de viaţã ai marelui actor, cenzura «isi iţeste colţii» agresiv.
La 1 mai 1945, Tãnase defileazã in fruntea artistilor si cu toate acestea, dupã 17 august se imbolnãveţte destul de grav, dupã ce in iarna lui 1940, suferind de pleurezie purulentã, fusese operat de profesorii Hortolomei si Burghele, scrie piatza.net.

Tãnase a murit in Bucuresti pe 29 august 1945. Existã zvonuri conform cãrora actorul ar fi fost ucis de cãtre Armata Roţie invadatoare. In orice caz, o altã sursã oferã informaţii de circumstanţã despre moartea sa, care par mai plauzibile : blocaj renal in urma unui tratament cu 20 de aspirine/zi, informaţia fiind datã publicitãţii de nepotul actorului, Tãnase Radu Alexandru.

Potrivit acestei surse, Tãnase incã mai juca in Bucuresti un an dupã sosirea rusilor si a fost ucis din cauza satirei la adresa soldaţilor rusi care aveau obiceiul sã “rechiziţioneze” toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând “Davai ceas”.

Dupã mai multe reprezentaţii a fost arestat, ameninţat cu moartea ţi i s-a ordonat sã nu mai joace piesa.

Dar Tãnase nu era omul uţor de intimidat. La urmãtorul spectacol a apãrut pe scenã intr-un pardesiu imens, cu mâinile “bandajate” cu ceasuri de mânã. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariţie, desi actorul nu a scos nici un cuvânt. Apoi ţi-a deschis pardesiul, scotând la ivealã un imens ceas cu pendulã. Arãtând cãtre acesta, a spus doar: “El tic, eu tac, el tic, eu tac”. Douã zile mai târziu marele actor era mort.

Unul dintre cele mai cunoscute pamflete ale lui Constantin Tanase:
Pleac-ai nostri, vin ai nostri, noi ramanem tot ca prostii"

Ne-am trezit din hibernare / Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare! / Si cu asta ce-am fãcut?

Am dorit, cu mic, cu mare, / Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem nouã guvernare, / Si cu asta ce-am fãcut?

Ca mai bine sã ne fie, / Ne-a crescut salariul brut,
Dar trãim in sãracie, / Si cu asta ce-am fãcut?

Ia coruptia amploare, / Cum nicicând nu s-a vãzut,
Scoatem totul la vânzare, / Si cu asta ce-am fãcut?

Pentru-a câstiga o pâine, / Multi o iau de la-nceput,
Rãtãcesc prin tãri strãine, / Si cu asta ce-am fãcut?

Traversãm ani grei cu crize, / Leul iar a decãzut,
Cresc intruna taxe-accize, / Si cu asta ce-am fãcut?

Totul este ca-nainte, / De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte, / Si cu asta ce-am fãcut?

Se urzesc pe-ascuns vendete, / Cum nicicând nu s-a vãzut,
Ţara-i plinã de vedete, / Si cu asta ce-am fãcut?

Pleacã-ai nostri, vin ai nostri! / E sloganul cunoscut;
Iarãsi am votat ca prostii, / Si cu asta ce-am fãcut?


Constantin Tãnase incã mai juca in Bucuresti, la un an de la invazia sovieticã. Intr-unul din spectacolele sale, satirizând fãrãdelegile hoardelor bolsevice, intre care obsesia invadatorilor pentru ceasuri de orice fel, pentru care jefuiau oamenii in plinã stradã, ziua in amiaza mare, somând victimele: „Davai Ceas!” (dã-mi ceasul), C-tin Tanase a introdus urmãtorul monolog:

Rãu era cu “der, die, das” / Da-i mai rãu cu “davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don / Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai mosie / Haraso tovãrãsie!


Cateva extrase din ziarele de epoca:

Teatrul de revistã la Petroşani: Constantin Tãnase şi companiile „Tãnase” & „Cãrãbuş”

In volumul Casinoul Muncitoresc din Colonia de Jos a Petroşaniului. Corso de la George Enescu la… A.E.L.U.S. am inventariat descinderile in Valea Jiului ale marelui comediant Constantin Tãnase şi ale teatrelor de revistã celebre in epocã, pe care acesta le-a condus.
Intrucat acestea au reprezentat un moment important in istoria divertismentului artistic, vi le redãm in cele ce urmeazã. (Autor: Marian BOBOC)

Octombrie 1928 Compania Tãnase: SPECTACOLUL Cioc, cioc, cioc!
Spectacolul Cioc! Cioc! Cioc! a beneficiat in presa localã de o promovarea asiduã, fiind anunţat cu surle şi trambiţe cu aproape douã luni inainte: „La 23 octombrie a.c. Compania de sub direcţiunea d-lui C. Tãnase va prezenta revista Cioc, cioc, cioc! Montare fastuoasã, mare balet, 60 baletiste. Mare succes bucureştean. Biletele la Jiul Cultural”;
„La 23 octombrie 1928/ Turneul Companiei Cãrãbuş; Direcţiunea: C. Tãnase; va reprezenta la Petroşani in sala Casinoului muncitoresc; Mare succes bucureştean. Cioc, cioc, cioc!; Revistã in 2 acte şi 16 tablouri de N. Kirişescu; Montare fastuoasã/ Mare balet/ 60 balerine; Orchestrã proprie sub conducerea d-lui Al. Bãrcãnescu”.
Dupã atata reclamã, soseşte şi mult aşteptata zi a mega-show-ului Companiei lui Tãnase, 23 octombrie 1928.

In mod surprinzãtor, Furtunatec, pseudonimul cronicarului dramatic al Avantului, nu este impresionat de notorietatea artisticã a lui Constantin Tãnase, criticand acolo unde a fost cazul şi fiind mai zgarcit cu laudele:

„Desigur, nu vom cere tuturor dascãlilor sã fie filosofi, nici fiecãrui preot o integralã viaţã de sfant. Categoriile existã, şi ele nu trebuie considerate ca nişte simple nuanţãri sau ca ridicole discuţii, ci trebuiesc privite, uneori, ierarhic. Astfel, şi intre artã şi artã existã o deosebire.
De altfel, in cazul de faţã ne este silã sã intrebuinţãm acest termen, pentru cã avem un deosebit cult al fenomenului estetic, aşa incat chiar autenticele scãpãrãri artistice greu ne pot determina sã calificãm astfel serata din 23 octombrie. Şi chiar pentru aceasta, am simţit nevoia unor precizãri care sã ne lãmureascã dintr-un inceput atitudinea.
O revistã are in anticamera teatrului un rol mai puţin valoros decat opereta, pentru cã-i lipseşte concentrarea şi unitatea acţiunii, pentru cã se pulverizeazã nesãnãtos şi trivial in desfranate scene.

Ceea ce intereseazã aici este spiritul şi baletul.
In ce priveşte aceste douã elemente, trebuie sã mãrturisim sincer, avem oarece rezerve. Am vãzut şi reviste mai reuşite, reprezentate de trupa Tãnase! E de ajuns sã ne gandim la Zodia Porcului de anul trecut.
Cioc! Cioc! Cioc! este o revistã alcãtuitã din senzaţiile Capitalei din acest an: descoperirea unui mare trafic de stupefiante, crima lui Gãetan şi cãlãtoria unor naţional-ţãrãnişti la Paris, in vederea impiedicãrii imprumutului etc. Scenele prezintã multã vioiciune uşoarã şi au fost cu succes susţinute.
Insã spiritele - şi aceasta nu e nici pãcatul d-lui C. Tãnase şi nici al trupei d-sale - nu au fost totdeauna pe deplin reuşite. Baletul a fost mai slab decat in alţi ani.
In schimb, cu infiorãri de emoţie esteticã, am contemplat cu toţii admirabilele producţii de dans artistic ale d-lui Wladislaw Karnecki cu partenera sa, d-şoara Marthe Hrueger. Amandoi posedã o tehnicã desãvarşitã, mişcãri coregrafice adanci, sincere şi plastice mlãdieri.

Mai contribuie la toate acestea vigoarea corpului d-lui Karnecki şi frumuseţea unei pure expresii inocente a dansatoarei. Nimic intranşii nu era trivial, nici exagerat. Am remarcat doar, ca o meteahnã, covarşirea elementelor acrobatice, pe care le utilizeazã dl. Karnecki, in dauna realelor calitãţi artistice ale dansului.
In tot cazul, a fost cea mai plãcutã surprizã a serii
Decorurile au fost excelente, indeosebi ne-a plãcut contribuţia pictorului Feodoroff, care s-ar putea afirma cã in scurt timp va deveni un bun decorator al comediilor moderne reprezentate pe scenele capitalei. Costumele, de asemenea, n-au displãcut.
E evident, aşa cum s-a desfãşurat intreaga apariţie a lui Tãnase, cu multele lui trivialitãţi, cu aromele de viaţã mondenã ale trupei sale, a oferit o searã de plãcutã distracţie pentru publicul oraşului Petroşani”.


Februarie 1933 Visul lui Tãnase La Cinema Muncitoresc
Miercuri, 8 februarie 1933: Visul lui Tãnase. Film romanesc, cu C. Tãnase şi Felix Bressart. Va debuta personal Tãnase.
24 - 26 februarie: Fiul Indiei (Casa de filme Astra).

Visul lui Tãnase este anunţat ca un mare eveniment cinefil incã din ianuarie 1933:
„MARELE TURNEU Cu VISUL LUI TÃNASE

Primul sãu film sonor şi vorbitor, dialoguri romaneşti şi germane, inregistrat de marea casã Tobis Klany Film Berlin. Scenariul de Kiriţescu.
in rolurile principale: Tãnase, Felix Bressart, Lidia Alexandru.
Tãnase va apare in carne şi oase, insoţit de trupã şi celebrele dansatoare Trio Joule-Pol-France, care vor juca cele mai frumoase schatchuri din revistele Lozul Cãrãbuşului şi Ura, Cãrbãuş!
Vor fi douã reprezentaţii: la orele 6 şi 9 p.m. Matineu: lei 50, 40 şi 30. Seara: lei 60, 50 şi 40.
La 7 februarie a.c. la Lupeni, in sala Palatului Cultural.
La 8 februarie a.c. la Petroşani, in sala Casinoului Muncitoresc”.

Aprilie 1935 Jubileul de 30 de ani al lui Constantin Tãnase: SPECTACOLUL “La calul bãlan”

In luna martie 1935, marele actor de revistã Constantin Tãnase, directorul celebrei Companii Cãrãbuş, a implinit 30 de ani de activitate teatralã. Prilej cu care a fost sãrbãtorit cu fast in Bucureşti, fiind decorat de insuşi Regele Carol al II-lea.
Cum cea mai frumoasã sãrbãtoare pentru un actor este spectacolul, Compania Cãrãbuş intreprinde in lunile martie şi aprilie un turneu, sub patronajul M.S. Regelui, in onoarea lui Constantin Tãnase. Astfel, in seara zilei de 2 aprilie, se joacã şi pe scena Casinoului Muncitoresc La Calul bãlan, un succes de casã extraordinar. La calul bãlan - o operetã de Hans Muller, in 3 acte şi 23 de tablouri, pe muzica lui R. Benatzki, versiunea romaneascã aparţinandu-i lui N. Kiriţescu.
Spectatorii petroşeneni au participat la un adevãrat regal actoricesc, in care, pe langã sãrbãtoritul Constantin Tãnase, au mai evoluat: N. Roman, Ştefan Glodoriu, M. Emilian, A. Grigoriu, V. Chicideanu, Martinescu, Tanţi Grigoriu, Mand Mary, Joujou Pavelescu, Lulu Savu şi Olga Solomonescu. Dacã mai adãugãm la aceastã distribuţie de excepţie şi corpul de balet for¬mat din, ţineţi-vã bine!, 80 de balerine şi deco¬ru¬rile fastuoase, putem concluziona cã la Casi-noul Muncitoresc a avut loc reprezentaţia unui mega-show.
De altfel, La Calul bãlan mai este jucatã la Petroşani şi in anul urmãtor, la 28 februarie 1936.

Octombrie 1937 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Electro-Cãrãbuş

Precedat de o campanie publicitarã inceputã la 19 septembrie, spectacolul Electro-Cãrãbuş cu celebrul comediant Constantin Tãnase are loc la
13 octombrie la Casinoul Muncitoresc. De fapt, este vorba de o super-montare, Compania „Cãrãbuş” deplasand la Petroşani un impresionant arsenal artistic: 150 de actori, dansatori, muzicanţi etc. Caseta promoţionalã a mega-spectacolului vorbeşte de la sine de dimensiunea acestuia:
„Miercuri, 13 octombrie 1937, ora 9 seara COMPANIA CÃRÃBUŞ, Director C. Tãnase,
prezintã cel mai mare succes bucureştean:

ELECTRO-CÃRÃBUŞ - Revistã in 2 acte şi 36 de tablouri
de N. Kiriţescu.
Muzica de G. Dendrino. Cu C. TÃNASE, Liana Mihãilescu, Nutzi Pantazi, Nia Roman, Elena Burmaz, Vivette Popescu, Jeny Ceauşu, Maria Dinu, Sura Ianosckaia, Al. Ciugariu, N. Roman, Puiu Maximilian, I. Dinescu, G. Trestian, I. Antonescu, P. Şerbu.
96 Balerine - Balet - 20 Boys
Stroe şi Vasilache,
Celebrul duo american Charly & Ritta Jenkins
Cea mai mare montare ce s-a vãzut in Romania.
Orhestra - 25 persoane - condusã de G. Dendrino”.

Mai 1938 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL `Poftã bunã la Tãnase`

Constantin Tãnase revine la Petroşani la 6 mai 1938 cu revista Poftã bunã la Tãnase. Ca de obicei, reclama precede spectacolul cu o lunã:
„Compania Cãrãbuş, de sub conducerea d-lui C. Tãnase, cutreierã de mai bine de o lunã de zile principalele oraşe ale ţãrii, obţinand un adevãrat succes, care obligã pe d. C. Tãnase sã-şi prelungeascã turneul cu revista Poftã bunã la Tãnase panã la 10 Mai.
Personalul artistic compus din 120 persoane are in frunte pe d. C. Tãnase, Al. Ciugariu, N. Roman, Puiu Maximilian, I. Dinescu, G. Trestian, Puiu Serbu, C. Dodu, Emil Popescu, precum şi extraordinarii comici de revistã Stroe şi Vasilache. D-rele Mia Apostolescu, Liana Mihãilescu, Juju Pavelescu, Elena Burmaz, Vivette Popescu, Bombonica Grozea, Severa Moreli completeazã lotul principal al ansamblului Companiei Cãrãbuş.
Orchestra este condusã de maestrul compozitor Dendrino.
Direcţia de scenã este supravegheatã de insãşi directorul Companiei, d. C. Tãnase.
Prezentandu-se in asemenea condiţiuni, revista Poftã bunã la Tãnase mulţumeşte pe deplin publicul”.

Aprilie 1940 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Radio Tãnase

Marţi, 2 aprilie, Cazinoul Muncitoresc a fost gazda „formidabilului succes bucureştean” Radio Tãnase de Stroe-Vasilache şi Şt. Cristudulo.
Spectacolul de revistã, in 2 acte şi 60 de tablouri, a fost dat de Compania „Cãrãbuş”, condusã de marele comediant Constantin Tãnase. Compozitorul G. Dendrino a dirijat orchestra.

Iulie 1941 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Scandal la Savoy

Compania „Cãrãbuş”, sub direcţiunea lui Constantin Tãnase, a susţinut miercuri, 23 iulie 1941, o mare reprezentaţie la Casinoul Muncitoresc: Scandal la Savoy. Ca de obicei, un asemenea eveniment este anunţat in presa localã cu cateva luni inainte:

„Cel mai ilariant spectacol. Se rade cu lacrimi.
Compania: Cãrãbuş. Director: C. Tãnase
TEATRUL MUNCITORESC Biletele la Jiul Cultural
Miercuri, 23 Iulie 1941, orele 8 seara
Se va reprezenta cel mai mare succes al Capitalei:
SCANDAL LA SAVOY
Farsã muzicalã in 2 acte (2 tablouri) de ST. CRISTUDULO
Muzica de C. Dendrino şi N. Patrichi.
Direcţia de scenã: C. Tãnase.
In rolurile principale: Elena Burmaz, Paula Georgescu, Letiţia Brãdescu, Bombonica Grozea, Valerica Cevic, Zizi Şerban şi N. Roman, Titi Botez, Dan Demetrescu, I. Antonescu, C. Dodu, Emil Popescu, R. Zaharescu, M. Colea, M. Preoţescu, V. Florescu, V. Nicolau etc.Orchestra sub conducerea d-lui N. Patrichi.
Publicul este rugat a-şi cumpãra bilete din timp pentru a se evita aglomeraţia”.


Octombrie 1941 Compania de comedii muzicale „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Vasilache in Firfiricã

Comedia in 8 acte Vasilache in Firfiricã de N. Vasilache şi Şt. Cristudulo, pe muzica lui G. Dendrino, este jucatã de Compania de comedii muzicale „Cãrãbuş”, condusã de Constantin Tãnase, la 21 octombrie 1941.
Pe scena Casinoului Muncitoresc au evoluat actorii: Aurel Athanasescu, N. Zaharescu, I. Stoenoiu, Victor Nicolau, Niculescu-Cadet, P. Mironescu, Gabriela Gabi, Tanţi Sãndulescu, Ileana Doru, Veve Cigaha, Punca Stãnescu, Lulu Savu şi Tanţi Cãpãţinã.

Decembrie 1941 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Aşa te vreau… Tãnase

In sala Casinoului Muncitoresc a avut loc marţi, 9 decembrie 1941, ultimul succes bucureştean al Companiei „Cãrãbuş”: Aşa te vreau… Tãnase, revistã in 2 acte şi 48 de tablouri de Şt. Cristudulo şi V. Vasilache, muzica - V. Vasilache, Tanţi Cãpãţanã şi Ion Vasilache.
Au starnit hohotele de ras ale publicului petroşenean actorii Constantin Tãnase, N. Roman, Titi Botez, S. Trestian, Dan Demetrescu, Ion Antonescu, E. Popescu, R. Zaharescu, S. Feyer, V. Nicolau, Elena Burmaz, Lili Popescu, Zizi Horvat, Paula Georgescu, Coca Niculescu.
A incantat ochiul petroşenenilor o impresionantã trupã de balet, compusã din 100 de dansatori şi dansatoare.

Ianuarie 1942 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Cavaler Gandac

Douã spectacole cu comedia muzicalã Cavaler Gandac (de Şt. Cristudulo şi V. Vasilache; muzica - Ion Vasilescu şi V. Vasilache) au susţinut actorii Companiei „Cãrãbuş” pe scena Casinoului Muncitoresc la 13 ianuarie.
Au descreţit frunţile petroşenenilor actorii: Aurel Athanasescu, I. Stoenoiu, Dinu Gherasim, Costin Dodu, St. Niculescu-Cadet, P. Mironescu, Coco Demetrescu, Any Vertan, Gabriela Gaby, Adrian Dimopol, Victoria Medeea, Tantzi Sãndulescu, Letiţia Brãdescu, Veve Cigalia, Lulu Savu, Tantzi Cãpãţanã.

Mai 1942 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Sãracu’ Gicã

Compania „Cãrãbuş” revine in sala Casinoului Muncitoresc la 28 mai 1942, susţinand comedia muzicalã Sãracu’ Gicã pe muzica lui Ion Vasilescu şi V. Vasilache. Au jucat actorii: Tanţi Cãpãţanã, Lulu Savu, Lulu Aurel Athanasescu de la Teatrul Naţional, V. Florescu, Dinu Gherasim, Jean Petrescu, C. Dodu, P. Mironescu, Niculescu-Cadet, Tanţi-Sãndulescu, Victoria Medeea.

Martie 1942 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Noroc Tãnase!

La 19 martie 1942, Constantin Tãnase prezintã spectacolul Noroc Tãnase, dat de Compania „Cãrãbuş”, la Casinoul Muncitoresc.
In Noroc Tãnase!, revistã in 2 acte şi 36 de tablouri, de St. Cristudulo şi V. Vasilache, au evoluat: Constantin Tãnase, Elena Burmaz, Lily Popescu, Zizi Şerban, Valerica Cevie, Paula Georgescu, Bonbonica Roman, Ana Pater, Florica Trestian, N. Roman, Titi Botez, G. Trestian, Dan Demetrescu, I. Antonescu, Radu Zaharescu, Sandu Feyer, M. Preoţescu, V. Nicolau, Novac, Papert. Conducerea orchestrei - N. Patrichi.
Aceeaşi dimensiune fastuoasã a coregrafiei, „60 de balerine şi 12 Boys”, a intregit electrizanta atmosferã.

Octombrie 1942 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Apartamentul 54

In seara zilei de 27 octombrie, Compania „Cãrãbuş” a susţinut pe scena Casinoului Muncitoresc comedia muzicalã in 3 acte, Apartamentul 54, de Cristudulo şi V. Vasilache, muzica - N. Patrichi şi Tanţi Cãpãţinã.
Distribuţia a fost aceeaşi ca şi la spectacolele susţinute la Bucureşti: Vasilache, Tanţi Cãpãţinã, Dinu Gherasim, Bombonica Roman, N. Patrichi, Aurel Atanasescu, N. Roman, Paula Georgescu, Lulu Savu, Elena Burmaz.

Noiembrie 1942 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL O searã la Tãnase

Revista O searã la Tãnase, „care a avut un desãvarşit succes la Bucureşti”, a fost jucatã şi la Casinoul Muncitoresc, probabil cu acelaşi succes, in seara zilei de 24 noiembrie 1942.
In fruntea distribuţiei Companiei „Cãrãbuş” s-a aflat Constantin Tãnase.

Februarie 1943 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Strãbunescu…

La Casinoul Muncitoresc, Compania de comedii muzicale „Cãrãbuş” joacã la 16 februarie comedia in 3 acte Strãbunescu, muzica N. Patriche şi V. Vasilache. Din distribuţie au fãcut parte: Vasilache, Tanţi Cãpãţanã, Lulu Savu, Paula Georgescu, Bombonica Roman, Letiţia Brãdescu, Elena Burmaz.

1943 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Avanti Tãnase

In seara zilei de 25 martie, Compania „Cãrãbuş” joacã pe scena Casinoului Muncitoresc revista de mare succes Avanti Tãnase, avandu-l in rolul principal pe marele comediant Constantin Tãnase.

Octombrie 1943 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Vila cu iluzii

Miercuri, 27 octombrie, Compania de comedii muzicale „Cãrãbuş” a prezentat Vila cu iluzii, „comedie muzicalã in 3 acte şi 5 tablouri” de V. Vasilache şi Şt. Cristudulo, muzica - G. Dendrino, N. Patriche şi V. Vasilache.
Au jucat: Vasilache, Tanţi Cãpãţanã, Dinu Gherasim, C. Dodu, N. Roman, Neamţu Otonel, Titi Botez, Bombonica Roman, Letiţia Brãdescu, Veve Cigalia, Lulu Savu, Elena Burmaz.

Martie 1944 Compania „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL intr-un ceas bun

La 1 martie Compania de comedii muzicale „Cãrãbuş” a susţinut pe scena Casinoului Muncitoresc reprezentaţia cu comedia intr-un ceas bun de Şt. Cristudulo şi V. Vasilache.
Au interpretat: Lulu Savu, Tanţi Cãpãţinã, Bobonica Roman, Veve Cigalia, Elena Burmaz, Letiţia Brãdescu, Titi Botez, Neamţu Otonel, C. Dodi, D. Gherasim şi N. Roman.

Mai 1945 Teatrul „Cãrãbuş”: SPECTACOLUL Pe gratis

Artiştii Teatrului „Cãrãbuş” revin la Petroşani, unde joacã in sala Casinoului Muncitoresc „marea revistã de actualitate” Pe gratis. Au jucat actorii Liana Mihãilescu, Coca Niculescu, Bombonica Roman, Florica Trestian, Reta Antonescu, Nutzy Tudoran, Mimi Stãnescu, N. Roman, G. Trestian, Dan Demetrescu, N. Novac Boris Gavrilski, ţicu Petrescu şi tenorul C. Parau.
Mutumim http://www.zvj.ro/articole-17359
Cititi mai mult pe:
http://www.trilulilu.ro/imagini-arta-cultura/constantin-tanase-1880-1945
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_T%C4%83nase
www.revistamagazin.ro/ Teatrul de Revista Constantin Tanase

Un episod filmat, din arhiva TVR este dedicat marelui actor, Constantin Tanase. Interviu cu sotia actorului despre viata si activitatea marelui actor.Fragment din emisiunea "Bucurestiul necunoscut", realizata in 1972.
https://www.facebook.com/ArhivaTVRonline



  • Constantin Tanase (n.05.07.1880- d.29.08.1945) `Se-intemeiaza Templul Comediei /Si-or pune-ntaia piatra a temeliei...`

  • Deschidere publica Teatrul Carabus cu Revista `Pisica pe orez` 02.07.1919

  • Deschidere publica Teatrul Carabus cu Revista `Pisica pe orez` 02.07.1919

  • Constantin Tanase (n.05.07.1880- d.29.08.1945) `Se-intemeiaza Templul Comediei /Si-or pune-ntaia piatra a temeliei...`


Imagine
Constantin Tanase (n.05.07.1880- d.29.08.1945) `Se-intemeiaza Templul Comediei /Si-or pune-ntaia piatra a temeliei...`
Constantin Tanase (n.05.07.1880- d.29.08.1945) `Se-intemeiaza Templul Comediei /Si-or pune-ntaia piatra a temeliei...`
Deschidere publica Teatrul Carabus cu Revista `Pisica pe orez` 02.07.1919
Deschidere publica Teatrul Carabus cu Revista `Pisica pe orez` 02.07.1919
Deschidere publica Teatrul Carabus cu Revista `Pisica pe orez` 02.07.1919
Deschidere publica Teatrul Carabus cu Revista `Pisica pe orez` 02.07.1919
Constantin Tanase (n.05.07.1880- d.29.08.1945) `Se-intemeiaza Templul Comediei /Si-or pune-ntaia piatra a temeliei...`
Constantin Tanase (n.05.07.1880- d.29.08.1945) `Se-intemeiaza Templul Comediei /Si-or pune-ntaia piatra a temeliei...`

    Pagina 1 din 1   


Alte articole similare


Bilete spectacole

Home/Prima pagina Subiect precedent   | Subiect urmator Top







 Teatrul Constantin Tanase



Termeni si conditii  |  Contact  |  Harta website

 

Teatrul de Revista `Constantin Tanase` este o Institutie de Cultura a Primariei Municipiului Bucuresti.
  © TeatrulTanase.ro 2008 - 2019




       
Search/ Cauta in site

Nume actori, spectacole
Foto, Video
Articole media