(004) 021 315 56 78 Luni - Duminica, 09.00 - 19.00
Acasa
Bilete
Harta site Contact     Instagram       
 



STIRI DIVERSE MEDIA
 11.09.2019 - Lectii de leadership de la Constantin Tanase Revista Cariere.ro
 12.07.2019 - Incepe Stagiunea Estivala a Teatrului de Revista `Constantin Tanase`, proiect sustinut de Catena
 10.06.2019 - Si iata c-au trecut 80 de ani - Spectacol Aniversar Alexandru Arsinel
 04.06.2019 - Maestrul Alexandru Arsinel implineste azi 80 de ani. Articole si emisiuni dedicate artistului apreciat de generatii de romani!
 01.06.2019 - Alexandru_Lulescu ,nascut de Ziua Copilului, cel mai longeviv umorist, a fost sarbatorit, de colegii lui, la Teatrul de Revista
 27.03.2019 - Actorii din lumea intreaga sarbatoresc Ziua Mondiala a Teatrului! La Multi Ani tuturor iubitorilor de Teatru si slujitorilor acestuia!
 02.03.2019 - Vasile_Muraru merge in fiecare primavara in Moldova, sa puna un martisor pe mormsntul fostului coleg de scena, Nae Lazarescu (Libertatea.ro)


TRCT CENTRUL DE PRESA
Nume Pct
1.Teatrul de Revista `C.Tanase` pe harta Festivalului International de Teatru B-FIT IN THE STREET  
2.Alexandru_Arsinel 80 de ani de viata Spectacol aniversar FOTO  
3.TEATRUL de REVISTA `C-tin Tanase` Bucuresti va invita la NOAPTEA MUZEELOR 2019  
4.Ziua_Mondiala a Teatrului, initiativa Institutului International de Teatru din 1961  
5.Campania Nationala Uniter `Artistii pentru artisti` Spectacole si Ambasadori  
6.Gala SENIORILOR de 5 STELE, eveniment CSMB 2019  
7.Teatrul de Revista `C-tin. Tanase` si activitata sa in Presa 2015-2018  
8.TRCT Cronici, Recomandari, Testimoniale, Recenzii  
9.GALERIE VIDEO  
10.GALERIE FOTO SPECTACOLE  
11.TRCT PARTENERI  
12.TRCT PREMII, DISTINCTII, DIPLOME  
13.ISTORIC ARHIVA DE AUR  
14.Alexandru_Arsinel Articole in Presa 2013-2019  
..continua..


Contact Webmaster
     


Home/Prima pagina Subiect precedent   | Subiect urmator  

Vasile_Muraru Interviu in Libertatea: O incursiune in viata directorului artistic de la `TANASE` 27.12.2012


Bilete spectacole

Reddit
Digg It
Tumblr


Vasile Muraru Interviu in Libertatea:

27.12.2012
Autor: Cristina Ologeanu
foto: Gabriel Pãtrut si arhiva personala a actorului Vasile Muraru


Vasile Muraru (56 ani) este, pentru multi români, nu doar colegul de scenã al lui Nae Lãzãrescu, alãturi de care joacã de mai bine de 30 de ani, ci si "actorul ãla" cu nasul mare. De altfel, într-un interviu acordat ziarului Libertatea, actorul mãrturiseste cã, din cazua dimensiunilor nasului sãu, a avut ceva probleme în tinerete, motiv pentru care s-a gândit sã-l opereze.

În prezent, Vasile Muraru este director artistic la Teatrul de Revistã Constantin Tãnase

Rep: Ce fel de copil ati fost? Ce pedepse ati primit pentru boacãnele fãcute?

VASILE MURARU:
- Am avut o copilãrie foarte frumoasã, în satul Doina, comun Girov, lângã Piatra Neamt. O copilãrie plinã de fel de fel de aventuri, ghidusii. De exemplu, una dintre pedepse aplicate de mama mea a fost sã mã scoatã în pielea goalã din curtea casei. Eam mic, cred cã prin clasele primare.

Rep: - Ce ati fãcut de v-a pedepsit asa?

VASILE MURARU:
- Mã lãsase sã am grijã de boboci. La început, ei erau la umbrã, apoi, dupã ce s-a mutat soarele, ei au rãmas pe loc si i-a bãtut soarele. Eu eram ca toti copiii, la scãldat. Soarele i-a "topit", apoi a venit ploaia si i-a terminat si ea. Când au venit ai mei acasã, eu eram cu câtiva boboci în sân, doar cu aceia care supravietuiserã. Muriserã aproape toti. Atunci, mama m-a dezbrãcat în pielea goalã si m-a scos pe poarta casei. Aveam pânã în 10 ani. A închis apoi poarta si m-a lãsat acolo, sã mã fac de râs.

Rep: - Era lume pe ulitã sã vã vadã?

VASILE MURARU:
- Fireste. Erau oameni mari, copii. Nu stiu câti au vãzut, câti au râs de mine, cã am fugit repede 50 de metri mai la vale, unde se termina gardul nostru, am sãrit în curte si am stat acolo, ascuns între buruieni pânã spre searã când m-a chemat la ea. O altã tâmpenie pe care am fãcut-o a fost sã fumez prin clasa întâi. Bine, e mult spus fumat. M-am luat si eu dupã altii, m-am prostit. Vestea a circulat repede în sat si când au auzit si ai mei, m-au bãtut "ca la carte". O altã boacãnã e, parcã, ruptã din povestile lui Nicã din "Amintiri din copilãrie". Aveam o mãtusã care avea doi ciresi altoiti, frumosi, frumosi!

Rep: - Vã plouã-n gurã numai când vã amintiti...

VASILE MURARU:
- Da, erau tare mari si bune ciresele acelea. Mã duc la ea cu o verisoarã si o rugãm sã ne dea niste cirese. "Mãi, spune ea, îti dau. Dar sã îmi aduci de la tatã-tãu niste solutie de dat pe gândacii de colorado de pe cartofi". Tatãl meu era sef de fermã si avea posibilitãti si acces la anumite lucruri. Eu cu varã-mea, ce credeti cã facem? Luãm un bidon în care amestecãm niste praf din curte cu pãcurã si apã. Îl umplem si i-l ducem mãtusii mele. "Gata, uite, mãtusã, ti-am adus". Ne-a lãsat sã luãm cirese, iar noi ne-am bãgat în sân cât de multe am putut si am plecat. Pânã la urmã baba a vãzut cã praful de la noi nu-i omora gândacii. S-a dus glont la tata si a rezolvat-o el cu praful care-i trebuia.

NU I-A PLÃCUT SÃ MULGÃ VACA

Rep: - Ati crescut într-o familie de gospodari. La ce treburi ale casei vã puneau pãrintii?

VASILE MURARU:
- La tot. Mergeam cu vaca la pãscut, coseam, am fãcut lucru manual - coseam porumbei si fel de fel de modele. Când eram mai mic, mergeam cu oile si abia mã vedeam dintre ele... Pe urmã am mers cu caii, cu cãruta. Îmi plãcea sã merg la secerat, dar la prãsit nu, pentru cã era cald.

Rep: - Când mai învãtati?

VASILE MURARU:
- Ciclul doi de scoalã l-am fãcut într-un sat vecin, cel în care s-a nãscut mama. Mergeam zilnic pe jos câte trei kilometri la dus, trei la întors.

Rep: - Fie iarnã sau varã, mergeati atât de mult pe jos?

VASILE MURARU:
- Da. Mai stãteam si pe la bunica din când în când. Tin minte cã între sate era un teren viran si iarna, când bãtea vântul, ne puneam canadienile pe jos si ne împingea vântul pe ghetus. Ei, si, aici la scoala asta începuse concurenta între bãietii din sate, care învãta mai bine. Asa am început sã citesc tot mai multe cãrti. Prima a fost Winetou, apoi "Cei trei muschetari", pe care am primit-o dându-i unui bãiat, la schimb, un olãret (n.r. o oalã) cu chislean (n.r. lapte bãtut). Citeam non-stop. Maicã-mea se tot minuna cât de mult învãt eu. Dar nu stia cã, de fapt, stãteam cu cartea de românã în brate, iar peste ea aveam "winetou" sau o altã carte pe care nu o puteam lãsa din mânã. Apoi, încet încet, mi-am încropit o bibliotecã.

Rep: - Ati constuit-o singur?

VASILE MURARU:
- La început da, dar apoi mi-a luat tata una când a luat o primã mai mare de la CAP.

Rep: - Când ati avut primul televizor?

VASILE MURARU:
Prin `67 sau `68 a luat atat o primã mai consistentã si atunci a luat un televizor. Eram prin clasa a 8. Pe atunci numai învãtãtorul avea televizor în sat. Mergeam cu totii la el si ne uitam la ce ne lãsa el sã privim. Erau emisiuni de varietãti, seriale. Ei, când a luat tata televizor, l-a scos pe verandã si venise lumea în curte sã ne uitãm. Atunci era invadatã Cehoslovacia de cãtre rusi. Ne pregãteamde rãzboi, ne fãceam, în joacã, arme, ne fãceam transee sã ne batem cu rusii. Fãceam cocktailul Molotov si fel de fel de ghidusii d-astea.

Rep: - La ce vârstã ati învãtat sã mulgeti vaca?

VASILE MURARU:
De mic-mic. Nici nu mai stiu. Dar nu mi-a plãcut deloc. În schimb îmi plãcea sã tai porumbul. Chiar toamna aceasta am fãcut un concurs de tãiat porumbul si l-am câstigat. Am ajuns campion la tãiat porumbul.

ÎI ERA RUSINE SÃ SE PUPE CU FETELE

Rep: - În copilãrie ati avut de suferit de pe urma nasului dumneavoastrã? Au fost copii care fãceau glume la adresa mãrimii nasului?

VASILE MURARU:
- În perioada liceului, mai degrabã, când eram mai mare. Dar nu colegi de scoalã, ci strãini, de pe stradã. Unul mi-a spus, odatã, cã am o sfeclã între ochi.

Rep: - Vã supãrau aceste remarci?

VASILE MURARU:
- Câteodatã da. La un moment dat nu am mai luat seama.

Rep: - Cum era cu fetele, ati avut probleme cu ele din cauza nasului?

VASILE MURARU:
- Când mai eram cu câte o fatã, tot încercam sã maschez nasul. Ba tineam batista, spunând cã sunt rãcit, ba duceam mereu mâna la nas. Încercam sã-l acopãr. Îmi era rusine, mã roseam.

Rep: - Ati fost timid din cauza nasului?

VASILE MURARU:
- Timid am fost tot timpul. Nici acum nu mi-a trecut timiditatea.

Rep: - Existã o anumitã legendã despre bãrbatii cu nasul mare. Doamnele nu au fost mai atrase de dumneavoastrã pentru cã aveti nasul mare?

VASILE MURARU:
- Eeei, eu nu cred în legenda nasului mare. Nu cred în ea.

Rep: - V-ati gândit sã-l operati?

VASILE MURARU:
- Da, în tinerete. Am ncercat eu sã-l remodelez. El nu era atât de mare, dar s-a mãrit de la un accident din copilãrie. Eram la sãnius, singur. De sus, veneau pe o sanie mare mai vreo 10 copii. Eu m-am pus în fata lor, cu sania ridicatã pânã la nivelul capului încercând sã-i opresc. Ei au venit cu vitezã în mine, iar blatul saniei m-a lovit fix în nas. M-au dus repede acasã. Eu eram "mort", cu nasul umflat. Apoi, l-am tot modelat, l-am tot "învârtit" de l-am fãcut mai mare.

SI-A MINTIT SOTIA DE FRICÃ SÃ NU-L CREADÃ GOLAN

Rep: - Când a venit prima dragoste?

VASILE MURARU:
- Nu stiu. Prin generalã, crestea, asa, temperatura cu fetele. Dar, atunci, eram mai mult cu joaca. Apoi prin liceu te mai încingeai asa, cu colegele.

Rep: - Si ce fãceati: vã tineati de mânã sau vã si pupati?

VASILE MURARU:
- Nuuu, Doamne fereste, cum sã ne pupãm! De pupat nu s-a pus problema. Erau mai mult chestii platonice.

Rep: - Si totusi, prima femeie din viata dumneavoastrã care a fost?

VASILE MURARU:
- Sotia mea, Marinela.

Rep: - Pe care ati cunoscut-o în timpul Facultãtii.

VASILE MURARU:
- Da. În anul al doilea. Apoi, dupã un an ne-am cãsãtorit.

Rep: - Dar ati mintit-o la început.

VASILE MURARU:
- Da, am mintit-o cã sunt student la Constructii. N-am vrut sã-i spun cã sunt la teatru sã nu i se parã cã fac vreo meserie mai usuraticã.

Rep: - Adicã sã nu vã creadã vreun golãnas?

VASILE MURARU:
- Da, sã nu mã creadã vreun golan.

Rep: - Cât ati mintit-o?

VASILE MURARU:
- Putin. La primele întâlniri a mers. Apoi i-am spus. S-a supãrat un pic, ne-am împãcat.

Rep: - Cum ati cunoscut-o?

VASILE MURARU:
- Printr-o fostã colegã de liceu, care era colegã de camerã cu sotia mea. Ea se muta si am ajutat-o cu cãratul. M-am tot dus la colega aceea si, usor-usor, am cucerit-o pe sotia mea.

Rep: - Cât a durat pânã a acceptat sã iasã cu dv?

VASILE MURARU:
- Cam un an. Eu voiam sã o duc cu taxiul, sã o impresionez, ea voia pe jos... si tot asa. Apoi, în urmãtorul an, prin `79, ne-am cãsãtorit.

Rep: - Cum i-ati convins pe pãrinti sã vã lase sã dati la Teatru? Ei voiau sã vã faceti agricultor?

VASILE MURARU:
- Da. Tata voia sã fiu agricultor, ca el. De altfel, în scoala generalã, pânã în clasa a 7-a am avut agricultura ca obiect de studiu. Bine, nu a fost greu sã-i conving, nu a trebui sã duc mare muncã de lãmurire. Mã iubeau prea mult si m-au lãsat sã dau unde am vrut.

Rep: Dar la Teatru nu ati intrat din prima încercare. Ce ati fãcut pânã la a doua încercare?

VASILE MURARU:
- Am fãcut armata. În perioada aceea eu deja jucam la Bacãu, la teatrul `Bacovia`.

Rep: În armatã fãceati foarte multe sectoare. Nu vã deranja sã spãlati WC-urile?

VASILE MURARU:
- Ei, seara luam aplauze, dimineata fãceam "conducerea". Asta însemna cã dãdeai cu cârpa pe sub paturi, pe unde era nevoie, la toalete. De ce sã-mi fie silã sã spãl la toalete? Unde era nevoie, fãceam treabã. Asta fãceam la început. Apoi, când m-au vãzut cã sunt "artist", m-au trecut la magazie.

Rep: Cum a fost tranzitia sat-oras?

VASILE MURARU:
- Prima tranzitie a fost satul Doina-Piatra Neamt. Noi mergeam la Piatra doar la bâlci, cu cãruta, pânã undeva într-o zonã limitrofã. Ei, si când am mers la liceu în oras, dãdeam Bunã ziua la toatã lumea de pe stradã, asa cum eram obisnuit la noi în sat. Se uitau oamenii ciudat la mine. Apoi m-am mutat în Bucuresti când am venit la facultate. Stãteam la cãmin. Ei, de fiecare datã când trebuia sã ajung undeva, întâi mã duceam la Gara de Nord de unde luam troleul sau mergeam pe jos pânã unde aveam nevoie. Toate punctele mele de reper porneau de la Garã. Altfel nu puteam sã mã descurc.

SI-A FÃCUT BULETIN DE BUCURESTI ABIA DUPÃ REVOLUTIA DIN 1989

Rep: Cum ati obtinut casã în Bucuresti?

VASILE MURARU:
- Ei, greu. Eu nu am avut buletin de Bucuresti pânã dupã Revolutia din 89. Pânã atunci, dl Arsinel m-a ajutat. A mers cu o hârtie tovarãsul Croitoru, care era responsabil cu propaganda, si mi-a dat un apartament cu douã camere. Asta era prin 85. Pânã atunci am tot stat în gazdã.

Rep: Acum doi ani ati fost arestat în Chile. V-ati speriat când v-ati vãzut încãtusat?

VASILE MURARU:
- Da. În Chile, la un festival de film. M-am blocat când am vãzut cã îmi pun cãtusele. Domnul ambasador Florea, m-a avertizatdin România cã nu e voie sã întru în Chile cu fructe, sendvisuri ori seminte. Cum pânã la destinatie aveam escalã, sotia mi-a pus douã pungute cu douã sendvisuri si douã mere. ªi, ca sã îmi facã o surprizã, mi-a mai pus alte mere ãn geamantan. Eu nu am stiut de ele. Când am pus valiza pe bandã la aeroport în chile, ei au vãzut pe monitor, la scanare, cã am fructe în bagaj. Înainte sã mi se scaneze bagajul, am dat o declaratie cã nu am seminte, fructe sau alte produse interzise în bagaj. Le-am explicat cã mi le-a pus sotia acolo, dar ei tot m-au arestat. Am rãmas cu un reprezentant al Ambasadei României ca sã îmi traducã. De la aeroport am mers la judecãtor, sau la procuror, nu mai stiu care era ordinea, si am dat explicatii. Când le-am spus cã sunt actor român si cã am venit la festivalul lor de film, lucrurile s-au mai linistit. Pentru ei, festivalul respectiv e o mare mândrie. Asa am scãpat.

Rep: Aveti doi copii, o fatã si un bãiat.

VASILE MURARU:
- Da, Sânziana, de 22 de ani si Costin, de 19 ani.

Rep: Ei vã calcã pe urme?
VASILE MURARU:
- Sunt talentati, dar nu vreau sã-i îndrum spre actorie.

Sursa:http://www.libertatea.ro /detalii /articol /Actorul Vasile Muraru Interviu 27.12.2012
DETALII SPECTACOLE CLICK PENTRU MAI MULTE FOTOGRAFII

Bilete

Program

Media

CronMed

Distributie

Foto

Video

  • Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012

  • Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012

  • Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012

  • Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012

  • Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012

  • Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012


Imagine
 Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
 Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
 Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
 Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
 Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012
Vasile Muraru Interviu in Libertatea 27.12.2012

    Pagina 1 din 1   


Alte articole similare


Bilete spectacole

Home/Prima pagina Subiect precedent   | Subiect urmator Top



TRCT Spectacole Program Repertoriu

Vasile_Muraru Articole in Presa 2010-2019

Vasile_Muraru Director Artistic TRCT

VASILE_MURARU Spectacole FOTO, INTERVIURI




 Teatrul Constantin Tanase



Termeni si conditii  |  Contact  |  Harta website

 

Teatrul de Revista `Constantin Tanase` este o Institutie de Cultura a Primariei Municipiului Bucuresti.
  © TeatrulTanase.ro 2008 - 2019




       
Search/ Cauta in site

Nume actori, spectacole
Foto, Video
Articole media