STIRI DIVERSE MEDIA
 19.07.2017 - Alexandru_Arsinel a devenit cetatean de onoare al Bucurestiului, prin Hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Articole mass media..
 10.07.2017 - Vasile_Muraru interviu `File de viata` articol Buletin informativ Pucioasa
 23.06.2017 - Teatrul de Revista `C-tin. Tanase` si Marina Almasan in Femei de 10: `Ramaneti in Bucuresti? Haideti la teatru!`
 22.06.2017 - Alexandru_Arsinel o surpriza de la Revista Avantaje: La 78 de ani, inca urca pe scena! Imagini de colectie in tinerete
 22.06.2017 - (dor de) Anda: S-a intamplat, ca niciodata, Anda Calugareanu Cronica Revista Teatrala de Serban Cionoff

(dor de) ANDA Spectacol regia si scenariul Geanina Hergheligiu La multi ani 08.07.! +++

(dor de) ANDA Premiera Sala Savoy Spectacol +++

Contact Webmaster
ARHIVA STIRI - toti anii  «-»  2017 Articole, Interviuri
inapoi
Bilete
   Program



22.06.2017 - (dor de) Anda: S-a intamplat, ca niciodata, Anda Calugareanu Cronica Revista Teatrala de Serban Cionoff
S-a intamplat, ca niciodata, Anda Calugareanu

Cronică de teatru de ȘERBAN CIONOFF

Se povestește că, nu cu mult înainte să părăsească această lume, Anda Călugăreanu a mărturisit că și-ar dori ca oamenii să nu o uite. Răscolitoare dovadă a nobleței sufletești a unui om pentru care cântecul și versul, dăruite semenilor săi, i-au fost rațiune morală și crez suprem!

Și iată că, în aceste zile, când s-au împlinit douăzeci și cinci de ani de când Anda Călugăreanu s-a ridicat la ceruri, Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase’’ i-a dedicat un spectacol întru totul de excepție. Spectacol care se numește pur și simplu așa: ”(dor de) Anda’’, al cărui scenariu a fost conceput și pus în scenă de Geanina Hergheligiu. Spectacol al cărui temei estetic și sufletesc a fost exprimat de către Geanina Hergheligiu însăși în aceste cuvinte, pe cât de simple pe atât de adevărate: ”Nouă ne este dor de Anda, dar și ea ne transmite că îi este dor de noi.”

Dar, înainte de a așterne aici câteva notații – foarte subiective, recunosc – despre acest spectacol-eveniment, mi-aș îngădui câteva modeste evocări. S-a întâmplat să am ocazia (aș spune chiar privilegiul) să o fi întâlnit pe Anda Călugăreanu prin anii 1964–1965, în casa compozitoarei Camelia Dăscălescu, această neasemuită descoperitoare și promotoare de tinere talente ale muzicii ușoare (nedreaptă zicere: ”ușoară”!), care pusese la cale, la Casa de Cultură a Studenților, un adevărat cenaclu muzical. Unde și-au început cariera numeroase talente, dintre care Pompilia Stoian și Dan Spătaru reprezintă numele cu adevărat emblematice.

Departe de a se fi limitat doar la audițiile și la lecțiile pe care le acorda cu o generozitate aparte doamna Camelia, întâlnirile tinerelor talente se reluau și se îmbogățeau în apartamentul domniei sale, situat undeva pe strada Ion Ghica, în același bloc unde, pe atunci, locuia și scriitorul Eusebiu Camilar. Aici am întâlnit-o și pe această minunată fetiță cu ochi mari și luminoși, care s-a prezentat cu o cuceritoare franchețe: Anda. Prilej cu care gazda a invitat-o să cânte ”Je t’attend’’, o melodie din repertoriul lui Charles Aznavour, foarte des fredonată pe atunci. Invitație căreia Anda i-a răspuns fără să se codească, așa încât numaidecât cuvintele și-au luat zborul, pe aripile cântecului: ”Mes jours passent, mes nouits pleurent/ Et pleure le temps/ Ma raison sombre et se meurt/Quand meurt le temps”.

Ne aflam mulți și feluriți vizitatori în salonul apartamentului gazdei, dar, după ce Anda și-a încheiat micul recital s-a lăsat, pentru puțină vreme, o tăcere plină de uimire și de încântare, după care a urmat o furtună de aplauze. A fost, apoi, rândul comentariilor și, pentru mai fiecare dintre noi, a fost o adevărată revelație trăirea intensă a durerosului înțeles al melodiei și al cuvintelor sale pe care ni le tălmăcea, într-o impecabilă rostire în limba lui Voltaire și a lui Camus, vocea gravă a tinerei soliste. Cu atât mai mare mi-a fost, peste ani, bucuria să ascult aceeași melodie, tot în tălmăcirea măiestrită a Andei Călugăreanu, de data asta, însă, cu un text în variantă românească:

”Chiar dacă tu, tu ai plecat fără să-mi spui/Și dorul l-ai lăsat în seama orișicui,/ Chiar dacă inima îmi spune că nu-i drept,/ Dacă te-ntorci sau dacă nu/ Eu tot te-aștept”.



Dana Corbu, Ștefan Ruxandra, Mădălina Ignat, Silvia Gagu, Melania Bejan, Victor Apostol, Dan Baltag în spectacolul ”(dor de) Anda”

Au mai fost, prin vreme, ocazii în care am reîntâlnit-o pe minunata Anda Călugăreanu, de data asta eu fiind gazetar în exercițiul funcțiunii, iar ea, desigur, o personalitate de referință a artei interpretative. Ultima ocazie – din păcate, ultima! – am avut-o când, pe la începutul lui 1992, i-am solicitat, telefonic, un scurt mesaj pentru o revistă dedicată copiilor. Prilej cu care i-am admirat, încă o dată, simplitatea, modestia, căldura omenească, însușiri într-adevăr ieșite din comun. Nu peste multă vreme, Anda Călugăreanu își încheia scurta sa călătorie pe cărările vieții.

Și iată că, acum, la împlinirea celor cinci luștri care s-au scurs de la moartea sa, Anda Călugăreanu revine printre noi, grație acestui show de mare forță emoțională scris și regizat de Geanina Hergheligiu, care reușește să îi exprime – prin acel farmec inegalabil al Omului și al Artistului care a fost și va rămâne – sinceritatea trăirii și a visurilor. De fapt, scenariu este un fel de a spune, fiindcă marea calitate a poveștii, imaginate și depănate grație talentului puternic și inspiratei viziuni a Geaninei Hergheligiu, constă în aceea că surprinde și încrustează, în cuvinte, în pași de dans și în acorduri muzicale, acele clipe de viață prin care Anda Călugăreanu și-a transformat biografia în destin. Am folosit anume această sintagmă a lui André Malraux și, în mod deosebit, încerc să depășesc sensul strict în care le-a gândit determinarea autorul ”Condiției umane’’. Cu atât mai mult cu cât, așa după cum atât de frumos se exprimă Geanina Hergheligiu, prin ”modul ei de a fi, Anda însemnă muzică, vers, teatru și film, însemnă un mod personal de a trăi.’’



Pe fondul unui comentariu evocativ, citit cu o voce deosebit de expresivă și subtil nuanțată de Oliver Todiță, un select grup de tineri interpreți recită, cântă (solo sau în dialog) sub însemnele generoase ale artei cărora li s-a dedicat atât de patetic și de deschis Anda Călugăreanu.

În distribuția show-ului îi întâlnim pe Melania Bejan, Daria Corbu, Silvia Gagu, Mădălina Ignat, Victor Apetrei, Dan Baltag, Ștefan Ruxandra și pe Iuliana Nistor, care evoluează într-un cadru scenografic simplu, dar foarte sugestiv, creat de Ana Iulia Popov. Lor li se adaugă inspirate secvențe coregrafice pe care le interpretează corpul de balet al teatrului îndrumat de Krista Sandu și, în egală măsură, partiturile unor șlagăre din repertoriul Andei Călugăreanu, care își relevă tinerețea lor nesecată în orchestrația și sub bagheta lui Dan Dimitriu.

O mențiune cu totul aparte pentru secvențele din filmoteca de aur a Televiziunii Române și din arhiva personală a artistei, motiv pentru care mă alătur mulțumirilor pe care realizatorii spectacolului le exprimă domnului Alecsandru Medeleanu și Televiziunii Române pentru sprijinul atât de prețios pe care l-au acordat.

Am ales, deloc întâmplător, ca titlul al acestor modeste însemnări, aceste cuvinte parcă desprinse din poveste – ”S-a întâmplat, ca niciodată, Anda Călugăreanu” – pentru că, într-adevăr, Anda Călugăreanu este și rămâne un adevărat miracol.

Sau, mai bine spus, ea este și, cu siguranță, va rămâne ca una dintre cele mai frumoase și mai nobile povești care ne luminează și ne va însoți pe cărările atât de întortocheate ale vieții. Poate de aceea, acum, când mă pregătesc să închei aceste consemnări, mă însoțesc, în gând și în suflet, versurile melodiei compuse de Edmond Deda anume pentru irepetabila Anda și în cadența cărora cade cortina finală a spectacolului:

”Suflet, suflet de copil/ Prin ce colț te-ai dus tiptil?” Cărora le-aș adăuga și această frântură din melodia compusă, tot pentru Anda Călugăreanu, de Radu Șerban: ”Te-aștept, cu fiecare gând, întoarce-te,/ Azi, mâine, peste-un an, oricând, întoarce-te”…



Sursa:

http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/s-a-intamplat-ca-niciodata-anda-calugareanu/

<< Inapoi

    Pagina 1 din 1   



(dor de) Anda: S-a intamplat, ca niciodata, Anda Calugareanu Cronica Revista Teatrala de Serban Cionoff +++

(dor de) ANDA CALUGAREANU. Unde sunt cand nu mai sunt, iubirea si sarutul?! (Confluente.ro) +++




 Teatrul Constantin Tanase



Termeni si conditii  |  Contact

 

Teatrul de Revista `Constantin Tanase` este o Institutie de Cultura a Primariei Municipiului Bucuresti.
  © TeatrulTanase.ro 2008 - 2017




       
Search/ Cauta in site

Nume actori, spectacole
Foto, Video
Articole media