(004) 021 315 56 78
(004) 076 225 13 66
Casa de bilete
Acasa
Bilete    Cauta
 Harta site Contact     Instagram             
 

Home/Prima pagina   ←Subiect precedent  
Subiect urmator→
 

IN MEMORIAM Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963), se alatura Teatrului `Carabus` in 1934





Teatrul de Revistă “Constantin Tănase” București, Calea Victoriei nr.33
IN MEMORIAM MARIA TĂNASE
(25.09.1913- 22.06.1963


„Teatrul m-a ispitit, dar cântecul a fost patima vieții mele

"Despre tizul meu Tănase auzisem că stârneşte râsul ca nimeni altul. Când am dat cu ochii de el, am pufnit în râs. Nu-mi venea să cred ce văd: un nas cât un dovleac, nişte ochi holbaţi parcă a spaimă, şi-o limbă care umbla ca toaca în post! I-am cântat o doină şi un tango, iar Tănase a sărit ca ars când a auzit că port acelaşi nume ca el.
«La mine o să te cheme Atanasiu, că sună mai altfel. Ai auzit? Mary Atanasiu.»

N-am apucat să-i spun lui Constantin Tănase ce părere am despre Mary Atanasiu (pseudonimul Mariei Tanase). Era pretutindeni, pe scenă, în sală, la casa de bilete. Se gândea zi şi noapte la teatrul său, la actori, la public. În seara debutului meu pe scena Teatrului “Cărăbuş”, am găsit un bucheţel de viorele pe masa mea. Era însoţit de urarea de bun venit a lui C. Tănase. Cât am cântat, el m-a pândit dintre culise, fără să mă slăbească din ochi. Nu ştiu dacă îi plăcusem, însă m-a tras deoparte şi mi-a şoptit la ureche: «aşa s-o ţii, şi pe toate ai să le baţi». Aşa am ajuns cântăreaţă în trupa lui Constantin Tănase. «Aşa s-o ţii» a lui Constantin Tănase făcea cât toate aplauzele din lume.”


Maria Tănase şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kiriţescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman.

A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o sã-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare.

Dramaturgul Tudor Muşatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl sãu. Cariera sa propriu-zisă a început în anul 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonică.

În mai 1934 se angajeazã la Teatrul „Cărăbuș”, unde pe 2 iunie debuteazã în revista Cărăbuș-Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase. În același an imprimă "Mansarda" (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei.

În vara anului 1936 imprimă cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două fiind "Cine iubește și lasă" și "M-am jurat de mii de ori", pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.

Însă adevăratul său debut are loc în februarie 1938 când, acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, susține la Radio România un program de muzică populară, în emisiunea „Ora satului”. Atunci, talentul MARIEI TĂNASE este remarcat nu doar de cronicarii muzicali ai vremii, ci și de marele public care o va îndrăgi pentru totdeauna. De aici, începe impresionanta ei carieră.

Repertoriul său, extrem de vast, a cuprins peste 500 de cântece din toate regiunile României, de la doine, orații de nuntă, cântece de leagăn și de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), la cântece de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice și bocete, printre preferatele ei aflându-se: “Trenule, mașină mica”, “Foaie verde măr domnesc” sau “Mi-am pus busuioc în păr”. Vocea ei fără egal a răsunat nu doar în toate colțișoarele acestei țări, ci și la Paris și Istanbul, ori peste Ocean, la americani, cu un succes uriaș.

Pe parcursul scurtei sale vieți va cânta în numeroase spectacole pe scena Teatrului de revistă “Constantin Tănase”, acompaniată de multe ori de dragul ei, Fărâmiță Lambru, lăutarul său preferat. Joacă în filme și piese de teatru, înregistrează în franceză pentru mari case de discuri, face turnee impresionante.

În 1938 Maria Tãnase începe să colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra”, unde cântă acompaniată de orchestra violonistului Petrică Moțoi.

Data de 20 februarie 1938 reprezintã debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioarã, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea.

Taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un basist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuã sã fie programatã aproape săptămânal de Radio România.

Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de varã ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește "Pasărea măiastrã. Tot in anul 1938, se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu.

În septembrie 1938 lanseazã cu mare succes cântecele "Mi-am pus busuioc în păr" (cântec în stil popular) și "Habar n-ai tu" (ambele având muzica compusă de Ion Vasilescu) în spectacolul de revista "Constelația Alhambrei", pe care le imprimă apoi la „Columbia”.

În urma unei audienţe la Hanul Ancuţei, din al cărei juriu fãceau parte nume celebre precum Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, arhitectul George Cantacuzino, Maria Tănase, acompaniată de maestrul Grigoraş Dinicu, a fost aleasă în unanimitate să reprezinte cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziţia Internaţională de la New York (1939). Astfel, a cântat în faţa preşedintelui american H. Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi şi George Enescu.

Pe 16 aprilie 1939 pleacã la Expoziția Universală de la New York (New York World’s Fair) amenajată în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queens. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele României). La această Expoziție au mai fost prezenți George Enescu, prof. Dimitrie Gusti și Constantin Brâncuși.

Spre sfârșitul anului 1940, Garda de Fier îi interzice sã mai apară în public și, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tănase în discoteca Radio-ului, precum și matrițele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul cã distorsionau folclorul românesc autentic.

Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul "Cine iubește și lasă", frate al pictorului Victor Brauner) și jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu). Ultimul concert al artistei, dinaintea cenzurii, a avut loc pe 20 octombrie 1940, la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani.

Ziarul „Timpul”, nr. 1356 din 16 februarie 1941, anunța cititorii despre reapariția Mariei Tănase într-un program radiofonic.
În martie 1941 întreprinde un turneu artistic în Turcia. Cântă în revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurării Teatrului de vară „Taxîm”. Aici este desemnată cetățean de onoare de președintele Turciei. La finalul acestui turneu se reîntoarce în țară. Alături de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului și muzicii românești cântă răniților din război.

În decembrie 1943, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, a fost invitată să cânte în faţa suveranilor Mihai I şi Regina mamă, Elena, a mareşalului Ion Antonescu şi a membrilor Guvernului român.
Interpretează câteva cântece românești de mare popularitate la inaugurarea noii fundații a Societății Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946. La acest eveniment și-au dat concursul și violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artiștii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.

În perioada războiului, alături de nume celebre ca George Vraca, dirijorul Ionel Perlea, a participat la spectacole pentru răniţi, în spitale.
În 1952 este solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu.

Lansează cu mare succes cântecele "Dragi mi-s cântecele mele" (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și "Aseară vântul bătea" (cântec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie din vara anului 1953, desfășurat în București.

Din 1954 imprimă la Radio și la casa de discuri Electrecord. În 1958 imprimă la Electrecord patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doina de Dolj, La malédiction d’amour (Cine iubește și lasă), Danse montagnarde (Uhăi, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-așa).

Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei cântate în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant du Monde”, disc distins în 1965 cu „Grand prix du disque” (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.

A cântat în numeroase restaurante și localuri bucureștene (mai ales în perioada interbelică): „Neptun”, „Café Wilson”, „Parcul Aro”, „Luxandra”, „Luther”, „Continental”, „Prispa-naltă” din Piața Obor. Între 1953 şi 1961 a înregistrat nu mai puţin de 24 de albume, din care patru în limba franceză.

În primăvara lui 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Se stinge din viață pe 22 iunie 1963, la Spitalul Fundeni. Nu împlinise 50 de ani. Trupul neînsuflețit este depus în foaierul Teatrului "Constantin Tănase".
Un sfert din populația Bucureștiului a condus-o atunci pe ultimul drum, conform cronicilor vremii. Fărâmiță, cu acordeonul “Mohner” cu 120 de bași, pe care i-l făcuse cadou Doamna, cum îi spunea Mariei, i-a cântat pângând, pe drumul spre cimitir cântecul ei de taină, “Jalea Țiganului”.

Și-a dorit să plece din lumea asta îmbrăcată simplu, în alb, și să se odihnească pe veci pe o pernă mare, albă, plină cu petale de trandafiri din grădina casei în care a copilărit. “Călătoria e lungă și fără întoarcere și vreau să duc cu ea amintirea Livezii cu Duzi, să-mi sprijin gândurile pe florile copilăriei” , spunea pe patul de spital.

“N-a fost o alta să-i semene. Încălecând secolele, venită foarte de departe, din adânc de neam. Fascinantă apariție, de miracol, nedeslușită în totul cât fost-a să ardă, doinind. Un început și un sfârșit de cântec românesc”. (impresarul ei, Gaby Michailescu, în cartea „Maria cea fără de moarte”)



  • Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.

  • Maria Tănase şi-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934

  • Maria Tanase (25.09.1913-22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.


Imagine
Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.
Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.
Maria Tănase şi-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934
Maria Tănase şi-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934
Maria Tanase (25.09.1913-22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.
Maria Tanase (25.09.1913-22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.

    Pagina 1 din 1   

Reddit
Digg It
Tumblr


Alte articole similare


Home/Prima pagina ←Subiect precedent
Subiect urmator→
Top





Termeni si conditii  |  Contact  |  Harta website

 

Teatrul de Revista `Constantin Tanase` este o Institutie de Cultura a Primariei Municipiului Bucuresti.
© TeatrulTanase.ro 2008 - 2020