(004) 021 315 56 78 Luni - Duminica, 09.00 - 19.00
Acasa
Bilete
Harta site Contact     Instagram       
 

Home/Prima pagina   ←Subiect precedent  
Subiect urmator→
 

iN MEMORIAM Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) pe scena la Teatrul de Revista `C-tin Tanase`


Bilete spectacole



Teatrul de Revistã “Constantin Tãnase” Bucuresti, Calea Victoriei nr.33
iN MEMORIAM Maria Tanase
(25.09.1913- 22.06.1963)


„Teatrul m-a ispitit, dar cântecul a fost patima vieții mele

"Despre tizul meu Tănase auzisem că stârneşte râsul ca nimeni altul. Când am dat cu ochii de el, am pufnit în râs. Nu-mi venea să cred ce văd: un nas cât un dovleac, nişte ochi holbaţi parcă a spaimă, şi-o limbă care umbla ca toaca în post!

I-a cântat o doină şi un tango, iar Tănase a sărit ca ars când a auzit că poartă acelaşi nume ca el.
«La mine o să te cheme Atanasiu, că sună mai altfel. Ai auzit? Mary Atanasiu.»

N-am apucat să-i spun lui Constantin Tănase ce părere am despre Mary Atanasiu (pseudonimul Mariei Tanase).
Era pretutindeni, pe scenă, în sală, la casa de bilete. Se gândea zi şi noapte la teatrul său, la actori, la public.

În seara debutului meu pe scena Teatrului “Cărăbuş”, am găsit un bucheţel de viorele pe masa mea. Era însoţit de urarea de bun venit a lui C. Tănase.

Cât am cântat, el m-a pândit dintre culise, fără să mă slăbească din ochi. Nu ştiu dacă îi plăcusem, însă m-a tras deoparte şi mi-a şoptit la ureche: «aşa s-o ţii, şi pe toate ai să le baţi».

Aşa am ajuns cântăreaţă în trupa lui Constantin Tănase. «Aşa s-o ţii» a lui Constantin Tănase făcea cât toate aplauzele din lume.”



În mai 1934 se angajeazã la Teatrul „Cãrãbuș”. Pe 2 iunie debuteazã în revista Cãrãbuș-Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tãnase. În același an imprimã Mansarda (romanțã de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei.

În vara anului 1936 imprimã cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brãiloiu și Harry Brauner, primele douã fiind Cine iubește și lasã și M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costicã Vraciu din Gorj.

În 1938 Maria Tãnase începe sã colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra”, unde cânta acompaniatã de orchestra violonistului Petricã Moțoi.

Data de 20 februarie 1938 reprezintã debutul radiofonic al artistei. Acompaniatã de taraful Ion Matache din Argeș, a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”:
"M-am jurat de mii de ori, Șapte sãptãmâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasã, Geaba mã mai duc acasã, Mãrie și Mãrioarã, Țigãneasca, Când o fi la moartea mea"

Taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un basist, un țambalist și un cobzar. Dupã comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tãnase continuã sã fie programatã aproape sãptãmânal de Radio România.

Pe 17 august 1938 cântã la încheierea cursurilor de varã ale Universitãții populare de la Vãlenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește Pasãrea mãiastrã. Tot in anul 1938, se angajeazã la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlãdoianu.

În septembrie lanseazã cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în pãr (cântec în stil popular) și Habar n-ai tu (ambele având muzica compusã de Ion Vasilescu) în spectacolul de revista `Constelația Alhambrei`, pe care le imprimã apoi la „Columbia”.

Maria Tãnase şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kiriţescu, pe muzica compusã de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman.

A fost remarcatã apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brãiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva.

El este cel care a sfãtuit-o sã-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare.

Dramaturgul Tudor Muşatescu a îndrumat-o sã înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatãl sãu.

Cariera sa propriu-zisã a început în anul 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonicã.

Marele istoric Nicolae Iorga a invitat-o sã cânte la închiderea cursurilor de varã de la Vãlenii de Munte, în septembrie 1938.
Acesta a numit-o "pasãrea mãiastrã".

În urma unei audienţe la Hanul Ancuţei, din al cãrei juriu fãceau parte nume celebre precum Constantin Brãiloiu, Mihail Jora, arhitectul George Cantacuzino, Maria Tãnase, acompaniatã de maestrul Grigoraş Dinicu, a fost aleasã în unanimitate sã reprezinte cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziţia Internaţionalã de la New York (1939).
Astfel, a cântat în faţa preşedintelui american H. Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi şi George Enescu.

Pe 16 aprilie 1939 pleacã la Expoziția Universalã de la New York (New York World’s Fair) amenajatã în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen.
Cântã împreunã cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fãnicã Luca la Casa româneascã (unul din pavilioanele României).
La aceastã Expoziție au mai fost prezenți George Enescu, prof. Dimitrie Gusti și Constantin Brâncuși.

În octombrie 1940, cu ocazia unui turneu în Turcia, a fost desemnatã cetãţean de onoare al acestei ţãri.
În perioada rãzboiului, alãturi de nume celebre ca George Vraca, dirijorul Ionel Perlea, a participat la spectacole pentru rãniţi, în spitale.

Spre sfârșitul anului 1940, Garda de Fier îi interzice sã mai aparã în public și, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tãnase în discoteca Radio-ului, precum și matrițele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul cã distorsionau folclorul românesc autentic.

Adevãratul motiv al acestei mișcãri antisemite a fost faptul cã în cercul de prieteni ai Mariei Tãnase se gãseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul Cine iubește și lasã, frate al pictorului Victor Brauner) și jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu).

Ultimul concert al artistei, dinaintea cenzurii, a avut loc pe 20 octombrie 1940, la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani.

Ziarul „Timpul”, nr. 1356 din 16 februarie 1941, anunța cititorii despre reapariția Mariei Tãnase într-un program radiofonic.

În martie 1941 întreprinde un turneu artistic în Turcia.
Cântã în revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurãrii Teatrului de varã „Taxîm”.
Aici este desemnatã cetãțean de onoare de președintele Turciei.
La finalul acestui turneu se reîntoarce în țarã.
Alãturi de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului și muzicii românești cântã rãniților din rãzboi.

În decembrie 1943, cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun, a fost invitatã sã cânte în faţa suveranilor Mihai I şi Regina mamã, Elena, a mareşalului Ion Antonescu şi a membrilor Guvernului român.

Interpreteazã câteva cântece românești de mare popularitate la inaugurarea noii fundații a Societãții Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946.
La acest eveniment și-au dat concursul și violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artiștii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.

În 1952 este solicitatã sã profeseze la Școala medie de muzicã nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creatã.
Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbãnescu.

Lanseazã cu mare succes cântecele Dragi mi-s cântecele mele (aranjament revuistic de Henry Mãlineanu) și Asearã vântul bãtea (cântec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie din vara anului 1953, desfãșurat în București.

Din 1954 imprimã la Radio și la casa de discuri Electrecord.

În 1958 imprimã la Electrecord patru cântece populare românești traduse și adaptate în francezã de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doïna de Dolj, La malédiction d’amour (Cine iubește și lasã), Danse montagnarde (Uhãi, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-așa).

Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreunã cu alte cântece ale artistei cântate în limba românã, pe un disc editat în colaborare cu casa francezã „Le Chant du Monde”, disc distins în 1965 cu „Grand prix du disque” (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.

A cântat în numeroase restaurante și localuri bucureștene (mai ales în perioada interbelicã): „Neptun”, „Café Wilson”, „Parcul Aro”, „Luxandra”, „Luther”, „Continental”, „Prispa-naltã” din Piața Obor.

Între 1953 şi 1961 a înregistrat nu mai puţin de 24 de albume, din care patru în limba francezã.

A încetat din viaţã la Bucureşti, pe 22 iunie 1963, la numai 50 de ani, fiind condusã pe ultimul drum de mii de oameni.
Teatrul de Revistã “Constantin Tãnase” Bucuresti, Calea Victoriei nr.33
ALBUM FOTO
CLICK AICI DESCHIDERE ALBUM FOTO



Maria Tănase: „Teatrul m-a ispitit, dar cântecul a fost patima vieții mele” Citiți în Ziarul Metropolis


  • Istoric Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.

  • Istoric Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.

  • Istoric Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.


Imagine
Istoric Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.
Istoric Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.
Istoric Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.
Istoric Maria Tanase (25.09.1913- 22.06.1963) şi-a fãcut debutul artistic pe scena teatrului de revistã Cãrãbuş, condus de celebrul actor Constantin Tãnase, în 1934.

    Pagina 1 din 1   

Reddit
Digg It
Tumblr


Alte articole similare


Bilete spectacole

Home/Prima pagina ←Subiect precedent
Subiect urmator→
Top





Termeni si conditii  |  Contact  |  Harta website

 

Teatrul de Revista `Constantin Tanase` este o Institutie de Cultura a Primariei Municipiului Bucuresti.
  © TeatrulTanase.ro 2008 - 2019




       
Search/ Cauta in site

Nume actori, spectacole
Foto, Video
Articole media